Replica cetății geto-dacice de la Sprâncenata construită la Drăgăneşti-Olt

Cetatea geto-dacică din Drăgăneşti-Olt este o altă „operă unicat” a implicatului și activului profesor Traian Zorzoliu.Aceasta este o replică a davei getice descoperite la Sprâncenata (o comună tot din județul Olt), iar inițiativa proiectului a luat naștere în anul 2013. În anul 2015 omul iubitor de istorie și cultură a trecut la cele veșnice, însă proiectul a fost continuat de către urmașii săi.Cetatea este fortificată cu un zid din lemn, iar poarta de la intrare îți va atrage cu siguranță atenția. Are un șanț de apărare și mai multe case construite în stilul celor în care locuiau dacii, o parte dintre ele fiind puse la dispoziție pentru doritorii care vor să se cazeze aici.În cadrul acestui proiect au fost folosite numai materiale naturale, predominant fiind lemnul. Prin urmare, dă și tu timpul înapoi cu 2.000 de ani vizitând acest însemnat obiectiv și vino să vezi cum trăiau dacii acelor vremuri!

Replica de cetate dacică este construită pe o colină din Drăgănești-Olt folosind metode și materiale utilizate în antichitate, în principal lemnul. S-au folosit și pereții de paiantă, bolovani de râu și stuf. O parte a pereților clădirilor prezintă elemente decorative dacice. Cetatea este delimitată de un șanț de apărare, iar intrarea în obiectiv se face pe o rampă reconstituită conform datelor despre cetățile dacice. A fost realizată și o împrejmuire fortificată cu palisadă din bulumaci și parapet din lemn, iar poarta de acces este prevăzută cu două bastioane și un pod peste șanțul de apărare. În trei laturi ale palisadei au fost ridicate trei foișoare de supraveghere și apărare și este încă în construcție un templu al soarelui. Au mai fost ridicate și două locuințe tip turnuri, ce vor fi amenajate ca locuințe destinate căpeteniei cetății și unui preot. Cetatea va avea și o clădire de tipul unei case de consiliu a căpeteniilor, cinci gospodării anexe și 13 locuințe pentru soldați. Clădirile de tipul locuințelor pentru soldați au fost ridicate și urmează să fie acoperite.

Colina pe care se înalță cetatea este creată artificial, are o înălțime de 22 de metri și pentru a consolida terenul au fost plantați în pantă arbuști de salcâm și foioase.Dava getică de la Drăgănești-Olt va face parte din Muzeul Câmpiei Boianului din localitate, creat și condus de Traian Zorzoliu. El a arătat că la acest proiect de reconstituire a unei cetăți dacice a urmărit să respecte informațiile rezultate în urma descoperirilor arheologice privind așezările dacice fortificate din Câmpia Română.Cetatea se va constitui atât în obiectiv de interes istoric cât și turistic, deoarece în clădirile din componența ei vor putea fi cazați turiști. „Vor fi 20 de spații de cazare în cetate. Ar putea găzdui tabere școlare, tabere de creație pentru artiști de diferite vârste, dar nu numai. În viitor va fi amenajată și o cantină”, a menționat Zorzoliu. “Încercăm să arătăm că în România se pot face lucruri deosebite și valoroase cu bani puțini, în timp scurt, dar cu voință și cu înțelegere. Au fost mai multe persoane binevoitoare care ne-au ajutat, sponsori. Autoritățile ne-au acordat sprijin financiar atât cât a fost posibil și iată că ne apropiem de final”, a lăsat ca mesaj regretatul istoric Traian Zorzoliu.Acesta a subliniat că dorit să realizeze un proiect similar în comuna Sprâncenata, în urmă cu doi ani, pe locul unei cetăți dacice, însă era nevoie să treacă o perioadă foarte mare de timp și costuri ridicate pentru că acolo este un sit arheologic. „În zona acesta, în Câmpina Boianului au fost multe așezări dacice, o cetate a fost lângă Sprâncenata. Am vrut să reconstituim acolo o cetate însă erau necesare foarte multe aprobări, era sit arheologic și ar fi durat foarte mult. Aici, la Drăgănești-Olt, lucrurile au fost mult mai simple din acest punct de vedere”, a mai spus Zorzoliu.Muzeograful drăgăneștean a mai realizat un proiect inedit, respectiv arheoparcul neolitic de la Muzeul Câmpiei Boianului, iar de-a lungul carierei a mai lucrat la înființarea a zece muzee în județ și în țară. Prin plecarea sa a rămas un gol ce ne va aminti mereu de verva sa, de energia care l-a purtat în realizarea atâtor proiecte deosebite, de care putem să ne bucurăm și noi în prezent.  Să vizităm aceste locații deosebite și să încercăm să înțelegem cu trăiau străbunii noștri în urmă cu mii și mii de ani. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*