Cetatea medievală din Târgu Mureș are „haine noi”

În centrul orașului Târgu Mureș se vede Cetatea. Zidurile sale masive și numeroasele bastioane atrage magnetic. Ansamblul cetății este datat din secolul al XV-lea, având o suprafață de 4,3 ha. Ea apare   sub formă de incintă fortificată cu șapte bastioane unite prin ziduri. În interiorul fortificației se găsește Biserica Reformată din Cetate și Muzeul de Istorie și Arheologie (în clădirea Comandamentului). Atât cetatea cu clădirile interioare (MS-II-a-A-15475), cât și ansamblul urban (MS-II-a-A-15454) din jurul ei se află pe lista monumentelor istorice.Cetatea actuală a fost construită pe locul unei alte fortificații ridicate în secolul XV (1492) și care a aparținut voievodului Transilvaniei, Báthori István. Aceasta primă cetate a fost distrusă în 1601, în timpul lui Mihai Viteazul, în urma invaziei condusă de Giorgio Basta.Poetul renascentist maghiar, Bálint Balassi la bătălia din Sânpaul din 9 iulie 1575 a căzut prizonier al principelui Ștefan Báthory și a fost ținut în cetatea din Târgu Mureș. Ulterior Báthory l-a luat cu el în Regatul Poloniei și Lituaniei, de unde l-a eliberat în 1577.O parte din secuii revoltați de decizia Dietei Transilvaniei care a refuzat restaurarea drepturilor lor de libertate, în urma fărșangului sângeros, au fost torturați în 1596 în cetatea din Târgu Mureș.Între anii 1602 și 1652 s-a construit actuala cetate, de formă pentagonală, având cinci din cele șapte bastioane construite de breslele muncitorești ce au utilizat ca materiale de construcție piatra de râu și cărămida. După ce anasamblul fortificat al Cetății întrase în ruinare, în anul 2011 a fost începută o amplă lucrarare de reabilitare finanțată de Uniunea Europeană, prin care s-a urmărit valorificarea cetății prin: restaurarea componentelor artistice (picturi, stucaturi, fresce, elemente decorative exterioare, tâmplării) și remodelarea plasticii fațadelor-zidurile exterioare și interne, amenajarea căilor de acces pietonale, amenajări peisagistice și parc arheologic pentru evidențierea obiectivului reabilitat.

Valoarea totală a proiectului a fost de aproape 60 de milioane de lei. Totodată, în 2018 a început restaurarea interioară și exterioară a Bisericii Reformate din Cetate din fondurile alocate de Guvernul Ungariei și enoriașii reformați. O frescă realizată în secolul al XV-lea reprezentându-l pe Ladislau I al Ungariei (Ladislau cel Sfânt), regele Regatului Ungariei din perioada 1077-1095, a fost descoperită în timpul lucrărilor de restaurare. Sfântul Ladislau a fost canonizat în 1192 și a fost un simbol al culturii medievale maghiare, regele fiind reprezentat pe sigiliul regal a lui Carol Robert, Ludovic cel Mare și pe monedele medievale maghiare până la mijlocul secolului al XV-lea. „S-a identificat ultima scenă din iconografia Sfântului Ladislau, victoria asupra cumanului păgân. Ultima renovare generală a bisericii a fost efectuat în 1907, iar renovările ad-hoc din anii ’70 au adus mai multe daune monumentului medieval. În prezent se lucrează la înlăturarea tencuielilor de ciment şi este în curs renovarea ancadramentelor altarului, la săpăturile arheologice din nava bisericii, respectiv cercetarea de paramenţi. Sunt convins că oraşul nostru se va îmbogăţi cu un alt monument frumos şi măreţ prin efortul comun”, a arătat Soos Zoltan.Incinta orașului vechi încadrează un teritoriu de 3,5 ha. Cele cinci turnuri poligonale de pe colțuri și Bastionul Porții s-au păstrat până în zilele noastre, împreună cu două dintre turnurile pătrate aparținând primei incinte: Bastionul Mic Báthory respectiv parțial Bastionul Lăcătușilor. În ciuda denumirii lor, bastioanele (bastioanele pentagonale ale Blănarilor, Dogarilor, Măcelarilor, Croitorilor, la fel și bastionul hexagonal al Cizmarilor) sunt de fapt toate turnuri de artilerie. Bastioanele se compun din trei sau patru nivele ce comunică în interior prin scări de lemn. Stilul arhitectonic în care au fost construite Biserica Reformată și Clădirea Manutanței aparține Renașterii târzii. Deși planurile lor se apropie de cele ale bastioanelor italienești, dimensiunea și amenajarea interioară a acestora este proprie turnurilor de artilerie. Având în vedere că nu fuseseră umplute niciodată cu pământ, nivelurile de apărare suprapuse fiind despărțite prin planșee din lemn, că din cauza dispoziției ambrazurilor, aceste turnuri nu puteau flanca eficient zonele din fața curtinelor și nici cele din fața turnurilor învecinate, elementele de fortificație menționate nu îndeplineau criteriile bastioanelor de artilerie de tip italian. Gurile pentru tunuri erau amenajate de regulă la nivelurile inferioare. La nivelul superior al capelei fostei mănăstiri, respectiv pe fațadele mai multor turnuri remarcăm apoi ambrazuri pentru arme de foc de calibru mai mic, caracterizate prin deschideri în formă de gaură de cheie inversată sau nișe dreptunghiulare verticale.

Bastionul Porții și Bastionul Mic sunt dotate cu câte un șir de guri de păcură la nivelul superior, un element de apărare moștenit din tehnica de fortificație medievală, inventat pentru lupta pe verticală.În ansamblul fortificat prezentat inscripțiile comemorative și detaliile arhitecturale s-au păstrat într-un număr relativ restrâns. La etajul Bastionului Porții se remarchează un ancadrament renascentist care este inscripționat cu anul construcției: 1613. Pe fațada sudică a Bastionului Croitorilor sunt amplasate două inscripții comemorative. Cea din dreapta transmite mândria breslașilor care au contribuit la ridicarea turnului, respectiv și data construcției. Textul original redactat în limba latină, dar din păcate șters parțial în zilele noastre, s-ar putea traduce în felul următor: „Înaintașii noștri s-au stins din viață fără să fi construit ceva, noi, fiii lor în schimb, am ridicat ziduri în loc pustiu, am clădit un turn început în perioada judelui Szabó Péter, în 1638, și isprăvit în timpul lui Tordai Pál Literatul, în octombrie 1640.” Textul fragmentar al inscripției din stânga este un citat din Vulgata (Proberve 18:10). Cele două console cu profil gotic zidite în fațada Bastionului Cizmarilor provin cu siguranță din ruinele mănăstirii de la Sîncraiu de Mureș.

Sistemul de fortificație din cetate a fost bazată pe existența bastioanelor care erau construite și administrate de breslele orașului Târgu Mureș. Breslele au fost asociațile profesionale si voluntare de meșteșugari aparținând unei meserii care au apărut în Evul Mediu după modelul localităților din Transilvania și au funcționat în incinta cetății până la ocuparea de armata austriacă. Următoarele bastioane se găsesc în cetate:Bastionul tăbăcarilor (din 1620), Bastionul blănarilor și lăcătușilor (din 1629), Bastionul dogarilor (din 1632), Bastionul porții (din 1613); Bastionul măcelarilor (din 1653), Bastionul croitorilor (din 1640) și Bastionul Báthory (din 1620). Comandamentul habsburgic din incinta cetății este o clădire cu un etaj a cărei nucleu este alcătuit din două case din secolul al XVII-lea, legate între ele cu o aripă mediană. Din prima construcție, aflată în aripa estică, s-au păstrat doar câteva elemente arhitectonice. În cazul clădirii din partea opusă, datele arheologice și arhitectonice au permis, pe lângă reconstituirea planimetriei inițiale, identificarea funcționalității spațiilor interioare. Aripa vestică a edificiului a găzduit în secolul al XVII-lea primăria orașului. În secolul al XVIII-lea a căpătat planimetria actuală în formă de U datorată intervențiilor habsburgice. Volumetria și aspectul ei s-a definitivat după reabilitarea clădirii din 1877. Din această perioadă datează și salonul ofițerilor de la etajul clădirii unde s-a păstrat pictura murală decorativă originală. Clădirea a fost renovată între anii 2008-2014 de către Muzeul Județean Mureș și aici funcționează în prezent „Muzeul de Arheologie și Istorie din Târgu Mureș” cu expoziții permanente și temporare de specialitate. În 2018 la inițiativa muzeului local lângă clădirea comandamentului a fost amplasată macheta cetății turnată în bronz și dotată cu inscripționare Braille, fiind utilă pentru o mai bună orientare a turiștilor cu deficiențe de vedere.În Cetatea Medievală au fost descoperite în urma acestor lucrări mai multe elemente arheologice, printre care o fabrică de cărămidă (posibil folosită la fortificațiile din  cetate, dar nu numai), un atelier de prelucrare a bronzului care demonstrează că Cetatea Medievală a fost printre primele fortificații industrializate din țară (topitorie, turnătorie, etc.), o pivniță cu 2 cuptoare (pentru pâine?).

Biserica fortificată reformată din Târgu Mureș se află pe teritoriul cetății medievale, la Nord-Est de piața centrală a orașului, în apropierea Pieței Bernády György. Lungimea ei este de 57 metri, iar naosul principal are o înălțime de 12 metri. Biserica a fost construită în secolul al 14-lea de călugării franciscani care și-au propus să ridice, alături de mănăstirea lor o biserică pentru pelerini cu o mie de locuri. Această capodoperă a stilului gotic târziu a fost terminată în anul morții regelui Matia, 1490. În partea nordică se putea trece către mănăstire prin poarta boltită gotică, existentă și astăzi. Populația orașului Târgu Mureș s-a alăturat, în secolul al 16-lea reformei religioase, iar biserica fortificată a ajuns în proprietatea reformaților între anii 1557-1759. În mănăstire învățământul religios reformat a început deja din anul 1557. Ziua de naștere a bisericii reformate fortificate este considerată data de 1 noiembrie 1559, data la care sinodul de la Tg. Mureș a adoptat învățămintele lui Johannes Calvin privind împărtășania și principiile elvețiene ale reformei religioase.Ravagiile războaielor ce au trecut nu au cruțat biserica. Ea a ars în urma trupelor lui Basta, în 1602, iar în 1658 când turcii l-au atacat pe Rákóczi György II. s-a dărâmat plafonul naosului, s-au distrus vitraliile ferestrelor și orga. Biserica a rămas fără acoperiș ani de-a rândul, până când, între 1685-93, s-a restaurat parțial din donația oferită de Teleki Mihály. Interiorul bisericii a fost supus unor mari transformări între anii 1785-1791 sub coordonarea meșterului constructor Anton Türk. Orga bisericii a fost construită în anul 1789 de meșterul brașovean Johann Brause, iar poleiul de aur și vopseaua i-au fost aplicate de Papp Márton. Amvonul și coroana sunt executate, în anul 1841 de tâmplarul Erdélyi János după proiectele contelui Teleki Ferenc, fiul ctitorului de bibliotecă Teleki Sámuel. Masa de împărtășanie ornamentată executată în anul 1841, la comanda lui Zalányi György, este de asemenea lucrarea unui localnic, tâmplarul Bertók György. Turnul bisericii cu patru turnulețe are o înălțime de 66 de metri. Ceasul turnului funcționează de la începutul anilor 1600. Treptele din turn sunt lucrate de un meșter iscusit, secuiul Bodor Péter. În anul 1892 se instalează în turn un ceas – lucrare a meșterului ceasornicar Müller Benedek din sudul Ungariei – care semnala trecerea timpului prin bătaia clopotului. Ceasul din turn nu a funcționat timp de 70 de ani, el fiind reparat în 1972 de Sántha Pál din Sântioana de Mureș. Clopotul de 16,16 chintale a fost turnat în anul 1834 la Cluj de János și Dániel Andrásofszki. Clopotul mic, turnat în 1972 are 603 kg.Pereții bisericii fortificate au găzduit 37 de diete, i-au călcat pragul regele Ludovic cel Mare, Iancu de Hunedoara și principele Ioan Sigismund. Acesta din urmă, primul principe al Ardealului, a confirmat, la 6 ianuarie 1571, libertatea religioasă proclamată de către dieta de la Turda din 6-13 ianuarie 1568. Acesta este locul unde, la 8 aprilie 1707, a fost ales principe Rákóczi Ferenc II.

Dacă treceți prin municipiul Târgu Mureș trebuie să găsiți o oră în care să vă plimbați prin cetatea renovată. Este plăcut și reconfortant să treci prin acest tunel al timpului, să admiri maestatea bastioanelor înalte, fiorul pe care îl poți avea la vederea cavalerilor îmbrăcați în armuri medievale (davă veți avea parte de vreun eveniment cultural), obiectele speciale din muzeul deschis în Clădirea Comandamentului, sau biserica fortificată, ce conferă mister și taină întregii aventuri. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*