Vipera de stepă moldavă – subspecia de şarpe care trăieşte doar în România

Există foarte puţini români care ştiu că în ţara noastră trăieşte o specie, sau mai bine zis o subspecie de şarpe care este proprie doar României, nemaitrăind în nicio altă ţară din lume. Este un motiv în plus de mândrie naţională, am putea spune, adăugând şarpele acesta alături de Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), Laleaua galbenă din Cazane (Tulipa hungarica) şi de asprete (Romanichtys valsanicola), micul peşte care mai există doar în pârâul Vălsan, speciilor cele mai cunoscute de plante şi animale endemice doar României. Povestea şarpelui este însă una tristă şi cu multe semne de întrebare. Descoperită în anul 1993, Vipera de stepă moldavă, căci despre ea este vorba, se străduieşte în prezent să supravieţuiască numai datorită eforturilor unor tineri pasionaţi biologi români care se străduiesc să implementeze un program eficient de protecţie, fără de care specia ar putea dispare sub ochii noştri.Şarpele pe care-l avem doar noi, românii, este o subspecie de viperă de stepă care pe baza arealului său de răspândire a primit un nume şi o denumire ştiinţifică cum nu se poate mai potrivite: Vipera de stepă moldavă (Vipera ursinii moldavica).Această viperă a fost descoperită şi descrisă ştiinţific pentru prima oară imediat după Revoluţia din anul 1989, mai precis în anul 1993, în urma unor cercetări de teren efectuate în judeţul Iaşi de către herpetologii suedezi şi germani Nilson G., Andren C.,  și Joger U.Echipa de cercetători străini au studiat cu atenţie toate caracterele morfologice şi serologice ale unor exemplare ce păreau a fi vipere de stepă obişnuite, din cadrul unor populaţii de vipere de stepă din rezervaţia Valea lui David din judeţul Iaşi, precum şi din Delta Dunării. Anterior acelor noi studii de teren, cercetătorii români considerau că populaţiile de vipere din Delta Dunării aparţineau viperei estice de stepă (Vipera renardi), iar populaţiile de lângă Iaşi ar fi unele hibride, rezultate în urma împerecherilor accidentale dintre viperele estice de stepă şi vipera de fâneaţă (Vipera ursinii rakosiensis).Temeiul cercetărorilor români avea ca bază exemplul des întâlnit în natură la unele specii asemănătoare, sau mai ales subspecii, ale căror populaţii de la marginea arealelor de răspîndire intră deseori în contact în mod natural şi hibridizează uneori. Vestea descoperirii unei noi subspecii de viperă a entuziasmat întreaga comunitate internaţională a herpetologilor-biologi specializaţi pe studiul şi cercetarea reptilelor şi batracienilor.

În urma descrierii noii subspecii, primele cercetări ecologice au fost efectuate în perioada anilor 1999-2003 de către herpetologii Laszlo Krecksak şi Ştefan R. Zamfirescu, însă acestea au avut ca obiect de studiu exclusic, doar populaţiile de vipere din zona Moldovei. Primul studiu ştiinţific asupra viperelor de stepă moldave care trăiau în Delta Dunării a fost publicat în anul 2011 de către un grup de herpetologi pasionaţi din cadrul Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Conştienţi de descoperirea lor, precum şi de faptul că situaţia şi provocările  prin care trec toate speciile de reptile şi batracieni din Romania trebuiesc aduse la cunoştinţa românilor, nucleul de cercetători din Iaşi au fondat în anul 2006 Grupul Herpetologic Moldavica (astăzi un ONG de mediu cu rezultatefoarte bune).

Grupul Herpetologic Moldavica a fost fondat de către câţiva profesori şi studenţi ai Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi: Alexandru Strugariu (preşedinte), Ştefan Zamfirescu (vicepreşedinte), Tiberiu Săhlean (vicepreşedinte), Valentina Morar (consilier), Paul Dincă (secretar) şi Mihai Huţuleac-Voloşciuc. Iar dintre aceştia, Ştefan Zamfirescu şi Alexandru Strugariu sunt membri ai prestigiosului grup internaţional de studii şi cercetări Viper Specialist Group, care include cei mai mari experţi din lume în vipere şi alţi şerpi veninoşi.

Vipera moldavă de stepă din Româniaeste un şarpe veninos de talie mică, considerabil mai mică decât a viperei obişnuite (Vipera berus) des întâlnită în zonele stâncoase din Carpaţi. De fapt toate subspeciile viperei de stepă (dintre care cea care trăieşte doar la noi în ţară este cea mai mare) sunt mai mici decât viperele comune, sau cele cu corn. Specia atinge în medie 55-60 centimetri, femela fiind mai mare decât masculul, iar cel mai mare exemplar măsurat la noi în ţară, deci şi în lume, a fost o femelă care avea lungimea de 66 centimetri. Are o înfăţişare tipic de viperă, cu un cap triunghiular, bine diferenţiat de corp şi coadă ascuţită, scurtă. Prezintă pe partea dorsală, desenul în zig-zag, prezent în tonalităţi şi nuanţe de culoare uşor diferite şi la alte subspecii de viperă de stepă.De fapt aici apar diferenţele care fac ca vipera de stepă din Moldova să fie o subspecie unică României. Testele de laborator efectuate de către herpetologii germani şi suedezi au scos la iveală faptul că viperele noastre au un bagaj genetic unic şi specific doar lor, diferit de al celorlalte subspecii. Alte diferenţe constau în numărul, poziţionarea şi culoarea unor solzi. Astfel numărul de şiruri de solzi dorsali la vipera de stepă moldavă este de regulă de 21 spre deosebire de ruda sa cea mai apropiată, vipera de fâneaţă care prezintă un număr de 19 şiruri de solzi dorsali. De asemenea solzii labiali ai viperei de sepă moldave sunt mai închişi la culoare decât ai viperei de fâneaţă. Caracteristici morfologice suficiente pentru ca forul herpetologic internaţional să recunoască o nouă subspecie de şarpe cum a fost şi cazul viperei noastre autohtone.Povestea acestei specii rare de vipere ilustrează cum nu se poate mai bine efectul nefast al agriculturii mecanizate şi chimizate precum şi influenţa antropică negativă a omului, per general. Astfel din punct de vedere istoric, vipera de stepă moldavă trăia şi în zonele de lângă Tecuci, două habitate din judeţul Botoşani, precum şi în Bulgaria şi Republica Moldova. În prezent, toate populaţiile acestei specii din afara graniţelor României au dispărut cu desăvârşire.În România, pe baza datelor herpetologilor români amintiţi anterior, subspecia mai rezistă aproape eroic în doar 3-4 habitate din judeţul Iaşi şi în 3 habitate din Delta Dunării.Mai precis în fâneţele, pajiştile sălbatice şi păşunile situate la nord de municipiul Iaşi, iar în Delta Dunării a fost observată la nord de Sfântu Gheorghe, pe Grindul Perişor şi pe Grindul Letea. Surpafaţa totală a acestor habitate, de altfel foarte fragmentate, unde mai trăieşte viepra de stepă moldavă în România a fost estimată la un total de circa 2.500 hectare. Aşadar, mai puţin de jumătate din toate populaţiile de vipere semnalate în anul 1993 mai existau la nivelul anului 2014!În judeţul Iaşi, vipera de stepă moldavă trăieşte de regulă pe câţiva versanţi acoperiţi de vegetaţie tipică de stepă.Viperele de aici folosesc drept habitate de hibernare porţiuni abrupte şi erodate (rupturi de mal şi râpe unde găseşte mai uşor galerii săpate deja de păsări şi rozătoare).În zona habitatelor din Delta Dunării, specia trăieşte pe terenuri mai înalte cu substrat nisipos, mai rar sărăturos acoperite cu ţipirig (Jungus marittimus  sau/şi Juncus litoralis). Habitatele sale din Deltă sunt parţial inundate pe perioada primăverii, mai ales în anii când debitul Dunării la vărsare este mare. Habitatele viperei moldave sunt situate la altitudini între 0-170 metri.Este un şarpe veninos adaptat vânătorii de insecte, preferând în general orthopterele (lăcuste, greieri, cosaşi) şi şopârle. Într-un procent mai mic decât alte specii de vipere de la noi, viperele moldave consumă ocazional şi mici pui de păsări sau şoareci.

Precum toate celelalete specii de vipere din lume, vipera de stepă moldavă este o specie veninoasă încă de când este în stadiul de pui. Însă este cea mai puţin periculoasă specie de viperă din toată Europa. Veninul său este mai puţin toxic decât al viperei comune sau al viperei cu corn. Chiar şi fără tratament în urma muşcăturii, nu s-a raportat niciun caz fatal. De fapt, toţi oamenii muşcaţi până în prezent de această subspecie, au fost unii dintre membrii Grupului Herpetologic Moldavica, care au constatat că muşcătura viperei de stepă moldave este doar puţin mai neplăcută decât o înţepătură de viespe. Totuşi în cazul în care suntem muşcaţi de această specie trebuie să ne prezentăm la medic deoarece putem fi alergici la veninul ei, evident, fără ştirea noastră. Animale timide la întâlnierea cu omul,  viperele de stepă moldave caută să se refugieze rapid în găuri de rozătoare sau în vegetaţie. Totuşi, dacă sunt prinse sau călcate, acestea nu ezită să muşte în scop de autoapărare. Deoarece sunt şerpi de talie mică şi cu un venin relativ slab comparativ cu alte specii, viperele de stepă moldave au numeroşi prădători naturali precum unele păsări de pradă, berzele, aricii, mistreţii, dar şi păsări precum corvidele sau unele specii introduse pentru vânătoare cum este cazul fazanului. Cercetătorii români au descoperit astfel că fazanii din Delta Dunării se hrănesc deseori cu pui de vipere punând astfel în pericol populaţiile rare şi fragmentate din această zonă.

Vipera de stepă moldavă este un şarpe diurn, mai activ decât alte specii de viepre europene. Iese din hibernare de regulă în lunile martie sau aprilie, depinzând de condiţiile meteorologice din anul respectiv şi îşi încheie activitatea supraterană la mijlocul sau la finele toamnei, în lunile octombrie –noiembrie, tot în funcţie de temperaturi şi ploi. Se împerechează în lunile aprilie –mai, iar în această perioadă masculii se luptă deseori pentru femele, luptele fiind fără riscuri serioase pentru combatanţi.Femelele nasc între 2-18 pui vii, fiind vivipare, la sfârşitul verii sau începutul toamnei. Puii au sub 15 centimetri la naştere şi cântăresc între 2-5 grame.Este un şarpe cu spor natural lent, căci femelele se reproduc cel mult o dată la doi ani. Vipera de stepă moldavă este un şarpe strict protejat conform Legii 13/1993 (Convenţia de la Berna) şi o specie strict protejată de interes comunitar pentru care sunt necesare desemnarea ariilor speciale de conservare, conform Directivei Consiliului 92/43/EEC şi a Ordonanţei de Urgenţă 57/2007. Deranjarea, capturarea, vinderea, traficul şi uciderea acestei specii rare este interzisă atât de legislaţia românească, cât şi de cea europeană. Conform standardelor Listei Roşii a IUCN, vipera de stepă moldavă (Vipera ursinii moldavica) este Critic Periclitată (CR).Cea mai optimistă estimare a efectivului tuturor populaţiilor din România ar fi sub 4.000 de exemplare. Pentru comparaţie, celebrul urs panda, cea mai cunoscută specie ameninţată, este considerat a fi doar o specie periclitată (EN) de către IUCN. La noi în ţară, deşi majoritatea populaţiilor de vipere trăiesc în arii protejate formal, toate sunt puternic ameninţate de mulţi factori antropici: în primul rând de activităţile legate de agricultura intensivă şi chimizată, păşunat, cosit mecanic, incendierea câmpurilor, extinderea localităţilor umane, persecutarea directă (omorârea ei orice câte ori este văzută) şi colectarea ilegală pentru traficul de reptile rare, ţinând cont de raritatea ei care o face o specie căutată, deci valoroasă.În completarea şi exemplificarea acestor pericole majore, membrii Grupului Herpetologic Moldavicaaflaţi pe teren au observat de multe ori suprafeţe imense de habitat incendiate, iar în primăvara anului curent, au observat o porţiune de habitat de circa 20 hectare arată chiar în partea de sud a interiorului sitului Natura2000 „Dealul lui Dumnezeu”, din judeţul Iaşi.Se dorește pedepsirea vinovaților.Toate aceste măsuri de protecţie nu ar fi fost posibile fără derularea Proiectului Vipera de stepă Moldavă-finanţat de către „The Mohamed bin Zayed Species Conservation Fund” – prin contractul 13257926, director de proiect Alexandru Strugariu.În încheiere le mulţumim biologilor -herpetologi  Alexandru Strugariu şi Mihai Huţuleac-Voloşciuc pentru fotografiile în premieră mondială ale acestei subspecii de viperă, precum şi pentru informaţiile de teren oferite. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*