Două volume de referință pentru literatura de specialitate

Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților

Societatea românească se confruntă cu schimbări majore în toate sectoarele vieții economico-sociale, care au generat o nesiguranță economică și socială, suspiciune și frustrare, un sentiment de descurajare și chiar de inadaptare. În prezent, traficul și consumul de droguri a depășit punctul de simplu fenomen și este recunoscut ca una dintre cele mai stimulative și alarmante  dificultăți cu care se confruntă civilizația la nivel mondial. În această carte s-a încercat identificarea nivelului de percepție a consumului de droguri în rândul adolescenților și analiza nivelul reprezentărilor sociale și gradul de acceptare a tinerilor relativ la consumatorii de droguri.  Cartea poate fi considerată o provocare prin noutate și interes întrucât se cunosc puține date în literatura de specialitate care să facă referire la convingerile asociate percepției sociale a tânărului consumator de droguri.  Este cunoscut faptul că după anul 1990 România și-a deschis granițele  ceea ce implică și nunele aspecte negative (traficul de stupefiante, de persoane, de organe, contrabandă, crimă organizată). De asemenea se constată că, dacă la început în România se consumau droguri de către păturile sărace ale populației (aurolaci), sau droguri ușoare de către păturile medii și bogate, în scurt timp s-a ajuns la consumul de droguri puternice, chimice care dau dependent imediată. Dependența de droguri, reprezintă nevoia continuă și imperioasă de administrare a drogului pentru a produce anumite senzații dorite  Actual, România este o țară  în care ne confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanțe ilicite. Factorul cel mai important de risc privind consumul de droguri ilicite este însăși vârsta tânără.  Din punct de vedere creștin, drogurile ar trebui situate în categoria păcatelor întrucât răspândirea și consumul de astfel de droguri sunt un atentat la însăși viața omului. Viața este un dar divin. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea cu Dumnezeu De multe ori drogul ucide, sau grăbește moartea. încă de timpuriu. Între cele zece porunci din Decalog, aflăm pe locul cinci porunca: „Să nu ucizi” (Ies. 20, 13).Participarea omului la actul păcatului presupune o dublă participare, trup și suflet sau mai exact suflet și trup, pentru ca în acest act sufletul are primordialitate, și ca inițiativă și ca participare. Pilda fiului risipitor expusă pe paginile scripturistice este una dintre cele mai exemplificative parabole lăsate de Hristos  întregii omeniri, prin care arată grija Sa pentru cel încercat de  suferința păcatului. Fiul a devenit un simbol a risipei necugetate, dar și a îndreptării printr-o căință sinceră. Este exemplul cel mai clar prin care Hristos arată că ieșirea din mrejele viciilor pe care le produce păcatul nu este imposibilă, iar bucuria întoarcerii la normalitate este o luptă câștigată. (Sorina Mihaela Botiș)

Evaluarea anxietății și a stimei de sine  a adolescenților instituționalizați

Familia este primul și cel mai apropiat mediu în care copilul socializează, trece de la starea de dependență la starea de autonomie (Macavei, E., 1989). Locul copilului este în familie și comunitate, iar plasarea lui într-o instituție în urma unor circumstanțe trebuie să devină o ultima soluție, cu statut temporar. În literatura de specialitate, tema copiilor instituționalizați constituie un domeniu sensibil și extrem de complex, dar insuficient cercetat. R. Spițz și J. Bowlby vorbesc despre tulburări de creștere, deficiențe mintale, tulburări de afectivitate și de personalitate care se semnalează la nivelul dezvoltării copiilor instituționalizați. Cartea autoarei Raluca Bodone pare a fi destinată persoanelor care doresc să aprofundeze mai mult anxietatea, tulburare psihică care este considerată a fi o boală a epocii noastre și care, deși hidoasă, există și nu o putem ignora. Utilă studenților, psihologilor și pedagogilor, lucrătorilor cu tinerii instituționalizați, angajatorilor care interacționează cu acești tineri. Scopul ei este să scoată în evidență liniile principale privind impactul mediului instituționalizat asupra copiilor și adolescenților, fără să-l încurce pe începător cu o acumulare excesivă de detalii, urmărind să aducă o oarecare ordine, o anumită claritate în mulțimea de informații despre tabloul clinic, stima de sine și afectivitatea manifestată, care complică puțin lucrările mai specializate, și să-l pregătească astfel să le consulte în mod util.  Întrucât se cunosc puține date în literatura de specialitate românească care să facă referire la problematica anxietății copiilor din mediul instituționalizat în comparație cu cel din familie, cartea de față poate fi considerată, prin urmare, o provocare prin noutate și interes. (Corina Diana Ciobanu)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*