Abrogarea legilor liberticide

Partidul Noua Dreaptă anunță o nouă acțiune din cadrul campaniei declanșată la începutul acestui an pentru recucerirea drepturilor și libertăților pierdute „pas cu pas” în ultimii ani. Campania se referă la abrogarea legilor liberticide bine-cunoscute: 217/2015 (așa-zisa lege “anti-legionară”), 157/2018 (supranumită “Vexler”) și 2/2021 (care vizează combaterea „antițigănismului”).

De această dată, am vizitat sediile a patru partide parlamentare (USR – 11:00; PSD – 11:45; PNL – 12:30 și UDMR – 13:15) pentru a ne exprima indignarea în primul rând față de demiterea din funcția de Subsecretar de Stat cu rol de apărare a drepturilor foștilor deținuți politici anticomuniști a domnului Octavian Bjoza și președintele Asociației Foștilor Deținuți Politic din România.

Vizita la aceste partide a avut ca scop și depunerea câte unui document prin care le cerem să ia măsuri în vederea 1. abrogării legilor liberticide, 2. modificarea legislației conform căreia UDMR nu poate fi sancționat ca orice alt partid politic pentru instigare la separatism, atâta timp cât se află în Parlament și 3. modificarea legislației în vederea desființării institutului Elie Wiesel și a CNCD.

De la începutul anului, parcă la un semn, șicanele și cenzura la care erau supuși cei care îndrăzneau să mărturisească Adevărul istoric, dincolo de retorica și publicațiile oficiale, au căpătat accente mult mai grave. Amintim aici condamnarea la închisoare cu executare dar cu amânare de doi ani a colonelului (rtrg) Vasile Zărnescu pentru vina de a fi „scris o carte” și de dosarul penal deschis profesorului Florin Dobrescu, secretarul Fundației Ogoranu, pentru „crima” de a fi organizat o slujbă de pomenire, un parastas, la Troița de la Tâncăbești în data de 30.11.2019.

Acțiunea s-a încheiat în fața statuii lui Mircea Vulcănescu din parcul Sfântul Ștefan, ca semn de susținere a celor trei amintiți mai sus, dar și în sprijinul unor personalități ale istoriei, printre care și marele filozof, sociolog, publicist și politician român care de curând a fost denigrat, autoritățile locale încercând să îi desființeze edificiul.

Mai amintim și de interpelarea obraznică a deputatului Comunității Evreiești, Silviu Vexler, la adresa senatorului Sorin Lavric care a „îndrăznit” să aducă un omagiu martirilor temnițelor comuniste Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu și Constantin Oprișan și de solicitarea trustului G4media și a institutului guvernamental „Elie Wiesel”, imediat îmbrățișată de primarul userist al Sectorului 2, de demolare a bustului lui Mircea Vulcănescu din parcul „Sfântul Ștefan”.

Demiterea domnului Octavian Bjoza este fără îndoială o palmă pe obrazul foștilor deținuți politici, al urmașilor acestora și al tuturor românilor. Domnul Bjoza a fost demis de către prim-ministrul Florin Câțu, din funcția de subsecretar de stat și din poziția de reprezentare a foștilor deținuți politici din timpul dictaturii comuniste pentru „crima” de a fi cerut indemnizații pentru toți urmașii luptătorilor anticomuniști. Se pare că exponenții „partidului istoric” aflat la guvernare sunt foarte deranjați că majoritatea acestor luptători au fost nu liberali, ci legionari. Academia Română a confirmat acest fapt istoric: „Componenta majoră a mișcării naționale de rezistență anticomuniste din România a fost legionară, realitate ilustrată de procentul major al deținuților politici din perioada 1945-1964, apreciat la 75 la sută”).

Altă acuzație adusă domniei sale a  fost aceea de „reducere a dimensiunilor holocaustului”. În mod evident aici este vorba nu despre faptul că domnul Bjoza ar fi atacat comunitatea evreiască (atât de sensibilă încât e gata s-o transforme într-o eroină a României pe criminala de tristă amintire Ana Pauker, născuta Hannah Robhinson), ci despre faptul că a îndrăznit să apere memoria și dreptul la legitimă recompensă morală și materială a unor ROMÂNI.

Iată așadar, disprețul arătat fățiș de actuala conducere a României la adresa românilor: suntem nu numai „teroriști” dar și „antisemiți”. Pentru că acuzându-l indirect pe domnul Bjoza de antisemitism, deși dânsul chiar a fost extrem de conciliant în această problemă (care ar trebui lăsată pe seama istoricilor onești, fără ingerințe politice din interior sau din afară), premierul Florin Câțu ne acuză implicit pe toți românii. Dimensiunea  terorii bolșevice din anii 1946-1964 a fost așa de mare încât aproape nu există astăzi familie de români care să nu fi avut ca înaintaș un fost condamnat politic!

Ing. Alexandru Balcu
Partidul Noua Dreaptă – Filiala București

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*