În județul Gorj, foarte aproape de satul Cloșani, se ascunde peștera cu același nume, aceasta fiind una dintre cele mai impresionante peșteri din țara noastră, datorită formațiunilor cristaline apărute în pereții calcaroși ai cavernamentului. Peștera este una caldă, având în subteran o temperatură medie de circa 11,3 grade Celsius, destul de umedă și fără curenți de aer. Altitudinea la care se găsește peștera este de circa 440 metri, cu galerii desfășurate pe două planuri orizontale și o suprafață totală de aproximativ 1000 de metri. Peștera Cloșani mai este cunoscută și ca Peștera lui Tudor Vladimirescu. Aceasta are două trasee principale de vizitare, cu denumirile de Galeria Laboratoarelor și Galeria Matei Ghica, acestea având pereții interiori acoperiți de formațiuni calcitico-calcaroase.
În subteran se pot observa mai multe coloane, stalagmite, flori de calcit și stalactite în diverse nuanțe de alb sau roșu. Aici se poate intra printr-o deschidere de mici dimensiuni orientată spre partea estică. Din punctul respectiv se merge aplecat până la o poartă metalică (montată pentru protecția peșterii), iar apoi tavanul cavernamentului se înalță la circa 15 metri. Ulterior drumul spre bifurcă spre Galeria cu Apă sau Galeria Ghica. Pereții au fost săpați în calcare jurasice, fiind unici prin diversitatea monocristalelor ce apar aici. În funcție de aspectul sălilor, acestea au primit denumiri precum Cetatea, Polița, Strunga lungă, Vizuina cu oase, Orga, Altarul Mare sau Mic, Strunga cu apă și așa mai departe. Fauna din peșteră este una cavernicolă diversificată în rândul nevertebratelor precum insecte, arahnide, acarieni și multe altele (peste 70 de specii de animale acvatice sau terestre). Aici trăiește și o specie de lilieci, numită Rhinolophus ferrumequinum (liliacul mare cu potcoavă). Cum era de așteptat, și acest loc are legenda sa. Aceasta amintește despre un trecut îndepărtat pe când locul era plin de vegetație, flori frumos parfumate și cascade spumoase. Însă, toate acestea erau sub stăpânirea unui vrăjitor puternic și cunoscut. Din teama de a nu rămâne fără micul lui colț de rai, a creat prin vrăji o boltă foarte mare din piatră denumită astăzi Piatra Mică. Din cauza întunericului format după apariția acestei bolți toate florile au împietrit, rămânând pe vecie ascunse în subteranul de sub Piatra Mică din Cloșani. De reținut este faptul că în peșteră există multe bogății naturale protejate de lege, așadar monumentul speologic nu se poate vizita fără aprobarea obținută în prealabil de la Institutului de Cercetare Speologică „Emil Racoviță” din București.
Accesul către Peștera Cloșani (sau Peștera lui Tudor Vladimirescu) se realizează foarte simplu, acesta fiind localizată la o distanță de aproximativ 50 km de Târgu Jiu și în jur de 17 km de Baia de Aramă. Această peștera, situată într-o zonă pitorească din nordul Munților Mehedinți, este o adevărată atracție naturală, fiind protejată de lege, întrucât a fost declarată rezervație naturală de tip mixt, aflată în zona de protecție a Parcului Național Domogled – Valea Cernei. Rezervația naturală din care face parte Peștera Cloșani cuprinde pe întreaga sa suprafață o regiune bogată în peisaje montane impresionante, dominate de piscuri ce se ridică semeț din pădurile dese din împrejurimi, abrupturi, grohotișuri, stânci, văi, pajiști alpine și peșteri, ce au un mare potențial turistic.
Prin bogăția și varietatea formațiunilor de calcită, Peștera Cloșani este una dintre cele mai frumoase și, din multe puncte de vedere (cum ar fi cel cristalografie sau cel biospeologic), cea mai interesantă peștera din țară. Peștera Cloșani este considerată a fi cea mai mare descoperire speologică a ultimului sfert de secol XX din țara noastră, o reală atracție naturală, declarată rezervație naturală de tip mixt. Interiorul acesteia este impresionant, având pereții ornați cu o sumedenie de formațiuni calcaroase spectaculoase. De-a lungul galeriilor se observă o mulțime de coloane, stalagmite, stalactite, cristale de calcit, helictite și cristalictite albe și în diverse nuanțe de roșu, formând un adevărat decor de basm. (G.V.G.)
Lasă un răspuns