Comori ale epocii bronzului

Spre a veni în întâmpinarea celor ce au simțit izolarea mai pregnant și își doresc să aibă acces la un orizont mai larg, Muzeul Național Neamț a deschis expoziția „Comori ale epocii bronzului din colecțiile Muzeului Național Neamț”, o expoziţie foto-documentară ce prezintă comori din epoca bronzului descoperite în Neamţ și Bacău, între ele fiind şi câteva vase trace (getice) confecţionate din aur (Tezaurul de la Rădeni). Panourile informative vor fi expuse până la 30 aprilie în Piaţa Libertăţii din Piatra Neamţ, în faţa sediului Muzeului Cucuteni, foarte aproape de Curtea Domnească şi de Turnul lui Ştefan cel Mare. Expoziţia prezintă o selecţie de descoperiri a unor artefacte metalice cu o valoare de patrimoniu deosebită, axându-se cu precădere asupra poveştii din spatele descoperirilor ce au avut loc. Panourile includ fotografii ale pieselor şi informaţii referitoare la locul şi modul de descoperire, aspecte specifice, modul de realizare şi apartenenţa culturală. În această expoziţie au fost incluse piese de aramă, bronz, argint şi aur descoperite întâmplător sau în cadrul unor cercetări arheologice aplicate. Numărul unor astfel de artefacte găsite în spaţiul de la est de Carpaţi, care aparţin perioadei timpurii a epocii bronzului, este foarte redus. Acestei perioade îi aparţin diferite tipuri de topoare din cupru sau cu un conţinut scăzut de arsen sau staniu, realizate prin turnare în tipare bivalve.

Organizatorii expoziţiei susţin că este foarte posibil ca aceste artefacte să nu reprezinte produse locale, ci importuri din mediile culturale apropiate. Pe parcursul perioadei mijlocii a epocii bronzului începe să crească numărul pieselor de metal şi să se diversifice tipurile de obiecte, însă punctul culminant al metalurgiei bronzului este atins în perioada târzie a acestei epoci şi la începutul epocii fierului. „După o perioadă îndelungată de zacere în sol sau în mediul acvatic, piesele descoperite astăzi sunt acoperite cu un oxid de cupru, numit patină nobilă, un indicator al autenticităţii artefactelor, în diferite nuanţe de verde. Înlăturarea intenţionată a patinei se realizează doar în cazuri excepţionale, atunci când nu există altă soluţie pentru conservarea artefactelor“, se precizează într-un comunicat al Complexului Muzeal Naţional Neamţ, semnat de muzeograf Alexandru Gafincu şi cercetător Vasile Diaconu.

Ca o primă descoperire importantă menționăm depozitul de bronzuri de la Doljești, descoperit în 1945, și care este compus din opt obiecte, dintre care un topor şi şapte seceri. Au mai fost și descoperiri întâmplătoare ale unor acumulări de bronzuri (depozite, depuneri), cum au fost cele de la Borleşti, Ruginoasa sau Bozieni, atribuite bronzului mijlociu şi târziu. La Borleşti, în anul 1958, s-a scos la lumină depozitul de topoare de bronz de la Runcul din Deal în timpul unor lucrări agricole, pe un versant. Topoarele, şase la număr, unul pierdut, se găseau într-un vas tip amforă. În toamna anului 1962, pe un teren agricol din comuna Ruginoasa a fost desoperit un depozit de bronzuri, cu o greutate de 4,387 kilograme. Acumularea metalică era una mixtă, fiind compusă din unelte şi resturi de materie primă, dintre care unele nu au mai putut fi recuperate după descoperire. Depozitul recuperat cuprinde 14 seceri cu cârlig, două celturi (topoare din bronz), o dăltiţă şi o bucată de metal brut. Unele seceri erau în stare fragmentară.

Din punct de vedere cronologic, piesele au fost atribuitre bronzului târziu. Tezaurul de vase din aur de pe vremea tracilor de la Rădeni (comuna Păstrăveni), reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din ultima jumătate de veac de pe teritoriul judeţului Neamţ. În timpul unor lucrări agricole, efectuate în marginea de vest a satului Rădeni, la locul numit „În fânaţ“, în anii 1965-1966, au fost scoase la lumină mai multe vase din aur. Cercetătorul Vasile Diaconu spune că deşi se bănuieşte că ar fi fost găsite opt recipiente lucrate din metal preţios, au mai putut fi recuperate doar cinci, întregi şi fragmentare. Trei vase se păstrează în colecţia Complexului Muzeal Naţional Neamţ din anul 1978, când s-a constatat că erau confecţionate din aur (iniţial s-a crezut că sunt din bronz), iar bucăţi din alte două au ajuns la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (Sala Tezaur). Din punct de vedere morfologic este vorba despre ceşti cu una sau două toarte uşor înălţate, având dimensiuni medii (între 8-13 centimetri). În ceea ce priveşte greutatea vaselor, aceasta variază între aproximativ 200 şi 450 grame. Fiecare recipient a fost confecţionat dintr-o singură foaie de tablă din aur, iar forma s-a obţinut prin batere la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obţinut prin laminare, fiind fixate de corpul vaselor prin nituiri.

Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, având gravate forme geometrice (romburi haşurate alternativ, ca o tablă de şah; semn al Lumii cu patru laturi, ce se prăbuşeşte şi se reface apoi, precum simbolul Coloana Infinitului). Faptul că a fost descoperit întâmplător ridică anumite probleme în ceea ce priveşte datarea acestui tezaur şi implicit semnificaţiile sale. Cele mai bune analogii pentru ceştile de aur de la Rădeni pot fi găsite în Ucraina, la Krizovlin, şi în Bulgaria, la Vălcitrăn, tot în vechea arie a Geţilor de Aur primordiali. Pe baza mai multor elemente care au fost luate în considerare, fiind vorba aici de formă, decoruri sau analogii, piesele de aur ale tezaurului descoperit la Rădeni au fost datate la nivelul secolelor XII-XI î.Hr., perioadă ce corespunde sfârşitului epocii bronzului şi începutului epocii fierului. Pentru cine trece prin Piaţa Libertăţii din Piatra Neamţ, în faţa sediului Muzeului Cucuteni, foarte aproape de Curtea Domnească şi de Turnul lui Ştefan cel Mare, expoziţia ce prezintă o selecţie de descoperiri a unor artefacte metalice cu o valoare de patrimoniu deosebită va fi ca unghiocel de primăvară! (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*