Simțul primejdiei…

În lunga mea ședere americană, am avut o dată șansa să fiu invitat și la Washington, la o conferință a țărilor est-europene, care a avut loc într-una dintre marile clădiri ce leagă Casa Albă de Capitoliu. Washington-ul este atipic, nu seamănă cu celelalte metropole americane, e conceput de un arhitect francez și are aspectul unui lung șir de cazemate. E monumental, dar pe orizontală. L-am descris în cartea Minotaurul newyorkez.

Și într-una din aceste cazemate, a avut loc conferința de care mi-am amintit acum. A fost o dezbatere între oameni politici, reprezentanți ai tuturor țărilor est-europene, mai puțin ai României. În afara de mine și de cel care m-a dus acolo, nu mai era alt român. Poate de aceea nici nu a fost prea des pomenită România. Numele țării noastre a fost pomenit într-o frază, cum că „România este de evitat, fiindcă e țara care și-a pierdut simțul primejdiei”! Ceva incredibil! Ce observație!

Am vrut să știu amănunte. Și mi s-a explicat că o țară este vie și puternică atâta timp cât există în oameni simțul primejdiei. Dar România nu-l mai are. S-a blegit. Trăiește sub ocupație. E o țară adormită.

O fi adevărat? Dacă da, este ceva foarte grav. Și acest lucru s-a dovedit în timpul pandemiei, când nimeni nu a luat în serios primejdia.  Pe de o parte, autoritățile exagerau cu restricțiile, cu lipsa totală de informații, de certitudini privind boala, iar de cealaltă parte se exagera negând total primejdia. Și lucrurile au evoluat în acest sens aberant încât azi s-a ajuns să fie ridiculizat vaccinul. „Campania de vaccinare este un eșec”, așa sună un titlu al oficialilor.

Ca neseriozitatea lor să culmineze cu incendiul de la spitalul Matei Balș, când oameni intubați au ars de vii, carbonizați, iar președintele țării ar fi fost văzut pe o pârtie de munte schiind!!  Nu e de mirare că au apărut proteste de stradă ale opoziției, care le cer demisia, lui, și celor vinovați de tragedie, direct sau indirect, moral. După experiența Colectiv, iată, tragedia se repetă și se va mai repeta, fiindcă aflăm că unele spitale, care au internați covid, nu au asigurarea contra incendiilor!! Oameni ca Arafat se spală pe mâini, la fel conducerea țării, fiindcă simțul primejdiei, un simț al identității și supraviețuirii, a dispărut din atenția lor!

Simțul primejdiei presupune o cunoaștere profundă a realității, un self-control al omului și al societății, o formă de autoconservare a ființei, o înaltă responsabilitate socială și o conștiință națională. Și ce au pus în loc românii? Vorba lui Octavian Paler, adormirea. Românii sunt într-o stare de somnolență, nici morți, nici vii. Iar când se trezesc, ce fac? Fac scandal! De la alegerile parlamentare o țin numai în scandal. Ziua și scandalul. A venit Anul Nou, s-a trezit un repetent al unei epave comice și a dat-o iar pe scandal! Credeam că am scăpat de ei, că sunt într-o vacanță definitivă, dar lighioanele vor să demonstreze că sunt „profesioniști” în țara lui Vodă-n Lobodă, adică a neprofesioniștilor! De asta are nevoie țara, de scandalagii!? De o televiziune bolnavă, falimentară, care crede că învie cu scandal?! Românii fac scandal din orice. Și mie îmi place scandalul, dar scandalul de idei, scandalul christic, care a schimbat legile Vechiului Testament, în loc de ochi pentru ochi, iubirea dușmanului, pe când aici este vorba de scandalul de mahala, scandalul care duce la nimicnicie și crimă, care ne plasează în zona deriziunii, a bășcăliei, care ia în bătaie de joc primejdia reală. România Mare e înlocuită cu Las Fierbinți. Nimic serios nu-i mai trezește pe români, scandalul manelist a luat locul primejdiei istorice și vitale.

Și totul de la cap se-mpute, totul vine de la politicieni, de la acești circari rudimentari, care dau lecții și uită că pentru ciolan își trădează și mama, așa cum au făcut PSD-iștii care au votat pentru smulgerea din trupul țării a unui ținut românesc! Sau se uită că trei ani de zile un guvern a stat cu spatele la popor și a urmărit numai amnistierea hoților și să se instituie o lege care să admită corupția, să se accepte ca ea să se facă legal!!! Iată imaginea politrucilor! Și acum se vrea să fie scos de la naftalină (citește pușcărie), virusul principal al acestui cataclism. Ce fel de români sunt acești politicieni? Români de maidan, de groapă, fără nici o conștiință, fără nici un simț al primejdiei!

Ființa, fără instinctul primejdiei, este o legumă.

Fac parte dintr-o generație școlită, cu pregătiri universitare, cu opere mărețe, cu un cult al cărții, al științei, cu mari idealuri, mari patrioți, și deodată ne-am trezit într-o realitate oarbă, fără simțul primejdiei, o societate semianalfabetă cu internet (o statistică a guvernului ne comunică faptul că 42 la sută din populația României este analfabetă și semianalfabetă), o societate care a întors spatele cărții, care trăiește de azi pe mâine fără nici o busolă!

Geniul este ridiculizat. Nimeni nu mai are nevoie de el. Cei aleși, hăruiți de la natură, au rămas singuri, creează doar pentru ei, se citesc între ei, nimeni nu mai cumpără o carte, acești oameni demni de urmat nu mai au decât șansa de a muri sau de a se respecta între ei. Rămânem să cugetăm asemenea lui Eliade, căruia i-a fost teamă să se mai întoarcă în România: „Misiunea istorică a unui popor se judecă după creațiunile lui spirituale. Singure valorile culturale justifică existența și misiunea unui popor. Istoria nu ține seamă de popoare sterile din fire”. Azi, la noi, se verifică, din păcate, și această cugetare a lui George Orwell: „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, ci complice”.

Îmi place să cred că, cel puțin intelectualii de soi sunt de partea celor care știu că simțul primejdiei a făcut măreția poporului român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*