Și totuși, dacă tot era vorba de o urgență lingvistică mai apăsătoare decât aceea sanitară, cum de nu le-a venit ideea celor de grupul de comunicare (sic!)? De au trebuit ca experții consiliului (ne)național al CNA să facă ei o asemenea solicitare? Păi’ nu și-au greșit, și unii și alții, „forurile”? Că parcă mai utili erau primii la CNA și cei din urmă la GCS? Ori, și mai bine, nici unii, nici alții pe nicăieri. Și doar anti-discriminarea mai lipsește din povestea cu subtitrări și alte subminări… Să vedem, ăștia pe cine ar încăleca?… Pentru că nici ei nu stau pe treaba lor, altminteri s-ar fi sesizat față de presiunile din interiorul unor companii care au început să impună angajaților vaccinarea drept condiție a continuității într-o structură multinațional orwelliană. Dar despre asta nu se vorbește, nu se fac spoturi… Că nu e „political correctness”…
Suntem într-un tablou tot mai strâmb… Și doar ne prefacem că nu simțim cum ramele încep să ne strângă drepturilor și libertăților într-o menghină-copârșeu. Dar tăcem și acceptăm. Mergem mai departe (dar unde?), în timp ce nu ni se mai șterg doar tradițiile, valorile, istoria, ci însăși limba devine proscrisă. Că nu sună bine, iată, nici măcar ca „însoțitoare” a mesajelor vaccinării otova… Nu sună bine pentru cei puțini ce vor să pară mulți, tot mai mulți, majoritari, apoi poate doar ei, pentru a ni se impune altfel de orânduieli.
Iar justificarea inițiatoarelor de la CNA, neinițiate nici măcar cu un rând în creația publicitară, a fost aceea că mesajele subtitrate ori dublate ar ajunge mai bine la minorități. Doar că, minte îngustă, timp prea mult, respectivele ar fi trebuit să știe că o reclamă este prin construcție un mesaj universal. Și orb să fii să nu pricepi ce vrea campania de vaccinare. Evident, respectivele nu sunt nici rătăcite de Brăila, nici surde, dar au luat urma unei poteci prin care să ni se mai înfigă în spate, nu un cuțit, pe astea deja le ducem de atâta vreme că ne-au devenit aproape oase, ci încă o bornă de ieșire. De ieșire a noastră din noi. Și vor mai urma… Nu doar prin eliminarea din programele școlare a limbii latine, istoriei și chiar a literaturii române, ci și prin invadarea „curiculelor” cu altfel de limbi „esențiale” comunicării… comunitare. Comunitare a noastră, cu minoritarii, nu a lor cu noi…
