Cea mai adâncă sondă (7000 Băicoi) și istoria petrolului în România

Infrastructura noastră de descoperire, exploatare și punere în valoare a hidrocarburilor înseamnă mii de sonde, kilometri de conducte și sute de facilități de petrol și gaze: unități de procesare țiței și gaze, parcuri de rezervoare, parcuri de compresoare localizate în zonele noastre de producție. Istoria noastră spune că România a fost prima țară din lume care a avut o sondă petrolieră, o rafinărie petrolieră și a fost prima țară care a exportat benzină… A urma comunismul, cu a sa „epocă de aur”, când  am avut specialiști în toate domeniile și asta pentru că exista dezvoltare în toate domeniile. Niciunul dintre acestea nu a fost lăsat mai la urmă. Așa și în domeniul petrolier, care a simțit o dezvoltate fără precedent. Specialiștii noștri săpau sonde în țară, dar și pe alte continente ale planetei, fiind apreciați și lăudați.

A venit „revoluția” și totul a „înghețat” în pragul dorinței de libertate… Libertate și tranziție… Apoi s-au desființat cu toatele… Sau s-au vândut altora… Acum sapă sonde italienii, sau americanii la noi… Inginerii noștri petroliști, geologi, tehnicieni, au trebuit să se recalifice, sau a trebuit să plece să își continue carierele la diferite companii străine. Economia României, cea care pornise pe drumul nesigur al libertății și al tranziției, s-a „împiedicat” și s-a prăbușit. În urmă a rămas istoria, sau poate nici aceea…

Simțind nevoia unei „restaurații”, pot spune că, acum poate s-a uitat, dar cea mai adâncă sondă din România a finalizat forajul în anul 1984  la Băicoi (jud. Prahova) și a atins adâncimea record de 7.025 m: A prezentând urme de țiței la adâncimea de 6191 m, iar din intervalul 7021-7023m s-a extras o probă de carotă mecanică, cu rocile respective. Probele de producție  s-au efectuat  având pe gura puțului un cap de erupție de 1400 bar produs  la Uzina Mecanică din Câmpina (acum privatizată și preluată de americani, ca PCC Sterom – Cameron Romania, apoi preluată de „Tenaris”). Această sondă a fost începută de I.F.L.G.S. București  cu o echipă care se pregătea pentru prima sondă de foraj marin în Marea Neagră (șef sondă ing Dan Marchidan) apoi sonda a fost preluată de Schela de Foraj Liliești  (șef sondă ing. Sârbu Ion, fostul director al Trustului de Petrol Ploiești). Personal am lucrat 10 ani la Schela de Foraj Liliești (tatăl meu Grigore Valeriu fiind maistru specialist în foraj, intervenție și extracție petrol, iar bunicul Grigore Nicolae, deasemenea). Eu am fost operator lucrări geologice, laborant fruide foraj și dispecer, iar aici, la Liliești,  am întâlnit acești oameni minunați, ce au realizat acest unic record. Am forat sonde în trei județe (Dâmbovița, Prahova și Buzău), iar inginerii și maiștrii petroliști de la Liliești au completat după revoluție schimburile ce deserveau platformele de foraj marin, sau au plecat la firme importante din domeniu din Europa sau America… Am fost mândrii de acest record național, acum aproape uitat… Astăzi cresc ierburile înalte pe aleile FORSON-ului (ultima denumire sub care a fost cunoscută Schela de Foraj Liliești, înainte de a-și anunța falimentul) și alte firme internaționale sapă subsolul patriei, după bogățiile ascunse.

Cea mai adâncă groapă săpată vreodată din lume cu o instație de foraj este puțul petrolier Maersk BD-04A, de la Al-Shaheen, Qatar, care are 12.290 m lungime. Cel de al doilea este gaura de foraj de la Kola, fiind rezultatul unei săpături științifice, proiect al fostei URSS. Proiectul dorea să sape cât mai adânc în scoarța Pământului, adâncimea inițială fiind stabilită la 15.000 m. Forajul a început în 1970 în Peninsula Kola, iar puțul cel mai adânc a fost SG-3, care a fost terminat în 1989, creând o groapă de 12.261 m adâncime.

Știm cu toții și am auzit de „OMV Petrom Upstream”, care este firma ce are operațiuni în România și Kazahstan, cu performanțe foarte bune în securitatea operațiunilor. În 2019, producția zilnică a fost de 151,6 kbep/zi, iar unul din obiectivele sale este să ne extindem portofoliul în regiune. Operează 193  zăcăminte comerciale de petrol și gaze, majoritatea „onshore”. Au deasemenea, operațiuni în apele de mică adâncime din Marea Neagră, în Romania. În 2019, producția medie de petrol și gaze din România a fost de 145,1 kbep/zi. Infrastructura firmei înseamnă mii de sonde, kilometri de conducte și sute de facilități de petrol și gaze: unități de procesare țiței și gaze, parcuri de rezervoare, parcuri de compresoare localizate în zonele noastre de producție. Portofoliul lor este foarte diversificat. Aici descoperim la capitolul „Adâncimea sondelor”, trecut și recordul nostru de la Băicoi: cea mai adâncă sondă din portofoliul „OMV Petrom Upstream” este sonda săpată la 7.000 de metri (7000 Băicoi, în zona Băicoi,  Județul Prahova). Portofoliul instituției de mai sus cuprinde o gamă variată de sonde în ceea ce privește productivitatea, de la mii de sonde cu o producție zilnică de mai puțin de 5 bep/zi până la o producție de mai mult de 5.000 bep/zi (media pentru 2019) pentru sonda cu cea mai mare producție. Se lucrează în parteneriat cu companii internaționale pentru 242 de zăcăminte mature prin intermediul contractelor de creștere a producției. OMV Petrom este în continuare titularul concesiunilor, dar partenerii operează aceste zăcăminte în vederea maximizării producției și îmbunătățirii eficienței. În 2016 s-a început producția experimentală la o descoperire nouă din Padina (jud. Buzău), în cadrul unui Joint Venture cu Hunt Oil.

Istoria petrolului din România este destul de bogată. Mai multe date științifice pot fi aflate din volumul „Istoria Petrolului din România”, lucrare amplă semnată de către specialiștii Ghe. Ivănuș, I.Ștefănescu, Ștefan Traian Mocuța (cercetător la Institutul de Petrol și Gaze din Câmpina, ce mi-a fost și profesor doi ani la Liceul de Petrol și Gaze din Câmpina), Ștefan N. Stirimin și M.P. Coloja.

Dacă este să privim în urmă, după anul 1948 are loc  o dezvoltare intensă  a activității de foraj, comparativ cu anul 1944, mai ales  a celei destinate cercetării geologice, care în 1955 a crescut  cu 54% comparativ cu anul 1944. O creștere importantă are loc în domeniul forajului cu turbină, aplicată începând din anul 1952 în zona Moldova și care din 1955 reprezenta 11 la sută din numărul total de metri  forați,  urmând să atinga un maxim  de 65 la sută în 1963. În cea ce privește  numărul de metri forați în această perioadă, semnificative sunt următoarele date: 657 000 m ( din care 44 la sută de explorare) în anul 1950, 870 000 ( din care 58 la sută  de explorare) în anul 1955, 944.000 m in anul 1960, 1.632.000 m  în anul 1970 și  1.814.000 m (din care 197. 000 la adâncimi  de peste 3.500 m) în anul 1980. Dintre realizările cele mai importante din această perioadă (1944-1989) se menționează: săparea în anul 1963 a sondei 614 Hârlești la adâncimea de 1447 m, cu o deplasare de la vericală de 800 m: efectuarea primelor lucrări de explorare în Marea Neagră în anul 1968. Astfel are loc mai apoi forajul din anul 1976 a primei sonde de explorare în Marea Neagră la o adâncime de 5.006 m , într-o zonă cu adâncimea  apei mării de 86 m. Mai are loc finalizarea în anul 1984 a forajului  la sonda 7000 Băicoi, care a atins adâncimea  record de 7025 m  și a prezentat urme de țiței la 6191 m. A urmat sonda 6575 Cioceni  (săpată tot de Foraj Liliești – Trust Ploiești) la adâncimea de 6.876 m și sonda 6011 Bucșani  la adâncimea de  5.947,5 m , cu densitatea fluidului de foraj de 2,250 kgf/dm3. De menționat ca operațiuni speciale, că la sonda 7000 Baicoi s-a extras o probă de carotă mecanică de la adâncimea de 7021-7023 m,  iar la sonda 6575 Cioceni s-a extras o probă de carotă mecanică  de la adâncimea de  6.693 – 6.695 m, efectuându-se o probă cu testerul  la 6640 m..

Dintre performanțele înregistrate în acea perioadă și la Foraj Moreni se poate menționa: tubarea  celor mai grele coloane de tubaj  din țară la acel moment  (1982 – 1985), la sonda 6.011 Bucșani  astfel : coloana 18 5/8 la 1894 m cimentată la zi, coloana de 13 3/8 la 3506 m. cimentată cu DV-ul, Coloana 9 5/8 la 4950 m.  cimentată cu DV-ul. Traversarea unor formațiuni  de sare de cca 1000 m  la sondele 5.501 Piscuri, 5.022 Edera, 6.000 bis Moreni, în condiții geologice dificile. Realizarea  a peste 20 sonde de cercetare  cu adâncimi  de peste 4.000 m. Realizarea forajului direcțional cu înclinari de peste 60 grade, pentru exploatarea zăcămintelor de petrol,  pe structura Runcu – Buștenari. Preocupările specialiștilor români în această perioadă au fost orientate în următoarele direcții: Forajul de marea adâcime și ultraadânc; Forajul marin; Forajul sondelor geotermale; Forajul cu unghiuri mari de înclinare (foraj dirijat); Proiectarea și realizarea unor sape de foraj performante; Elaborarea diagramelor pentru solicitările admisibile  ale burlanelor de tubaj (după API și GOST); Optimizarea  parametrilor  mecanici ai regimului de foraj (metoda Woods-Gale); Lucrări privind forajul la echilibru;  Perfecționarea  pastelor de ciment  și a tehnologiilor de  cimentare primară; Elaborarea Agendei  Petrolistului concepută sub forma unui „handbook” precum și aparitia în 6 volume  a „Manualului inginerului petrolist” (din care 3 volume dedicate activității de foraj).

După anul 1990 activitatea de foraj a cunoscut o scădere simțitoare din lipsă de fonduri  pentru investiții. Din anul 1992 activitatea de foraj este împărțită în 18 Societăți Comerciale  de Foraj Sonde S.A., care ulterior au fost privatizate. La circa 10 ani  după privatizarea activității de foraj progresele sunt discutabile, din cauza costurilor mari, calificării îndoielnice a noilor proprietari și a volumului redus de foraje. Dintre realizările cele mai importante  din această perioadă se menționează: Forarea primei sonde orizontale  în România -Sonda LO1 „Lebăda est” în 1993; Realizarea primei drene orizontale în România,  la Sonda 1542 Blejești în anul 1994; Realizarea  în anul 1995, prin colaborarea  dintre ICPT Câmpina și Schela Foraj Liliești, a unei instalații de aerare a fluidelor de foraj și generat spume, pentru forajul pe structuri depletate; A fost de asemenea perfecționată  tehnologia de săpare a sondelor  și drenelor orizontale.

Oamenii mândrii ai forajului românesc au fost „bolnavi” de dragul acestei meserii, au fost „bogați” în știința de a stăpâni această dragă meserie. Indiferent de greutăți, ei spuneau „Sunt mândru că sunt „forajist”„ și scormoneau pe mai departe după comorile pământului nostru românesc…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*