Ziua Sfinxului, sărbătorită în fiecare an pe 28 noiembrie, a atras și în acest an turiștii, pe Platoul Bucegi. Mulți au urcat pe munte în speranța că vor putea observa piramida formată din razele soarelui în jurul Sfinxului. Sfinxul „românesc”este un megalit antropomorf situat la 2216 metri altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară opt metri în înălțime și 12 metri în lățime.
Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee. Mulți istorici merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul că Sfinxul din Bucegi are aceeași înălțime cu cel egiptean, de la Gizeh.
Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă. În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”. În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutâiului etc.
Privindu-l dintr-un anumit unghi, Sfinxul are chipul uman îndreptat către stânga, iar spre dreapta apare un cap de pasăre. Concluzionez asupra faptului că monolitul reprezintă de fapt „cap și pajură”, sau „timpul omului” și „timpul păsării de pradă” (Mama Gaya Vultureanca, vechi simbol geto-daco-trac ce apare pe elementele de tezaur de acum peste 2000 de ani). Așa a apărut jocul numit rișca, sau „dat cu banul”. De aceea banul (moneda) are două fețe: cap (uman) și pajură (pasăre). Precum în parabola creștină, există un timp când omul administrează planeta, dar va veni un timp al „stăpânului viei” (Marea pasăre; Zgripțuroiul, etc.) care va veni și cere socoteală. Până la „rotirea” timpului și schimbarea acestuia la față, „Jandarmii montani au fost alături de sutele de turiști ce au ales să sărbătorească această zi pe Platoul Bucegi”, a anunțat Inspectoratul de Jandarmi Județean Prahova. Evenimentul a decurs fără probleme, toată lumea coborând în siguranță de pe munte, a mai precizat IJJ Prahova… Legenda spune că, pe 28 noiembrie, razele soarelui, la apus, formează o piramidă energetică, în jurul Sfinxului. Mulți și-au dorit să fie învăluiți în aceste energii… (G.V.G.)
Lasă un răspuns