LOGOS 6 – într-o toamnă cum nu a mai fost alta

O înțeleaptă zicală românească ne aduce aminte că Toamna se numără bobocii! Dacă depășim măcar și pentru o clipă temerile din noi și din jur, ne vom bucura și în această toamnă, o toamnă cum n-a mai fost alta, de bunurile materiale și spirituale care au ieșit la lumina zilei acasă sau în lumea cea mare, în pofida fierbințelilor impuse de vreme și vremuri.

În bilanțul binefacerilor din această toamnă își găsește un loc anume și Revista de Filologie, Limbă, Literatură și Folclor „Logos”, nr. 6, care a văzut lumina tiparului în luna septembrie a anului în curs. Este imposibil să fie lipsită de atenția cititorilor, pentru că în paginile ei se află tot mai multe inscripții, care delimitează o lepeză de interese survenite din diferite colțuri ale lumii.

Așadar, „Logos” 6 continuă să „vorbească” în mai multe limbi (română, sârbă, franceză, italiană, rusă, germană, engleză, poloneză), să aducă la masa comună a prieteniei și însemnelor contemporane numeroși colaboratori, unii deja cunoscuți, alții dornici de a ne împărtăși trăiri și preocupări noi. Rămâne și pe mai departe în grija Editurii Societății de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia și a partenerului său loial – Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, România, precum și a structurilor internaționale de conducere și redactare.

Cel mai proaspăt număr al revistei „Logos”, prima și unica revistă de filologie a românilor din Serbia, se îndreaptă către publicul cititor cu un corpus eterogen de texte, însoțite de fotografii și ilustrații. Cele 256 de pagini personalizează abilități științifice, puncte de vedere, evenimente, atitudini multiculturale, pășiri cugetate … care își găsesc relevanță în cele treizeci și cinci de contribuții scriitoricești. Bogăția de rubrici exprimă și ea emergența sporită a revistei, în calitate de promotor al domeniilor care i-au dat nume (Filologie, Limbă, Literatură și Folclor).

Un cuvânt înainte și Un punct de vedere  alcătuiesc conținutul primelor pagini ale revistei. Prin intermediul acestora, redactorul-șef și responsabil Lucian Marina oferă primele informații despre structura tematică a revistei nou apărute, iar apoi conturează itinerariul parcurs de „Logos” de la lansarea primului număr (iulie 2016) și până în prezent. Apariția, momentele devenirii și ale dezvoltării „Logos”-lui în contextul acțiunilor culturale ale Societății de Limba Română din Voivodina, Republica Serbia, rânduiala internă și caracterul său inedit rămân reperele articolului Noi râuri de cuvinte ale Revistei „Logos”.

Între podoabele primelor pagini ale revistei se află și câteva mesaje de apreciere și prețuire, adresate de specialiști care ne observă și ne văd zâmbetele și, deopotrivă, mâhnirile. Nicolae Grigore Mărășanu, Ela Bălescu, Melania Rusu Caragioiu, Ligya Diaconescu, vă asigurăm că dialogul cu dumneavoastră ne sporește încrederea în noi și ne dăruiește semeție!

În urma inițierilor, se deschide orizontul de preocupări al publicației, aducând în fața cititorului opiniile și rezultatele mânuitorilor de condei.

Cel dintâi moment semnificativ se petrece în Restitutio in integrum, alături de poetul Valentin Mic, un iscusit creator al versului de acasă, care de această dată și-a asumat misiunea de a reconstitui atmosfera în care a avut loc Memorialul Radu Flora. Tradiționala manifestare cultural-științifică, dedicată operei și vieții cunoscutului om de știință Radu Flora, a avut loc și în acest an, însă în condiții speciale, specifice zilei de azi. Atât cuvintele cât și fotografiile exprimă cu fidelitate imaginea zilei de 5 septembrie 2020, când a avut loc evenimentul în cadrul căruia martorii oculari au asistat și la instalarea unei plăci memoriale pe casa părintească a lui Radu Flora. Spre cinstirea memoriei scriitorului, profesorului, omului de știință Radu Flora s-au zămislit și versurile poeziei Divinitate, semnate de Lucian Marina.

În focarul revistei „Logos” și În focar sunt rubricile care ne conduc spre comorile literaturii naționale, oferindu-ne prilejul de a reînnoi și recompune sensuri, idei, mozaicul trecutului, cel demn de cinstire. Trei articole impresionante, precum: Interviu cu Mihai Eminescu după 170 de ani de la naștere (interviu virtual), Ion Budai-Deleanu, la două secole de eternitate, autor prof. dr. Nicolae Iuga (București) și Teoria metaforei la Lucian Blaga, de prof. Ionel Narița (Timișoara) transferă înspre noi reîntregiri benefice despre scriitorii români cu aureole strălucitore și emblematice mai sus amintiți.

Rubrica Memento se transformă într-un vast capitol, pe care autorii: Zenovie Cârlugea (Drobeta- Turnu Severin), Catinca Agache (Iași) și Adrian Dinu Rachieru (Timișoara) l-au dedicat poetului și traducătorului Ion Miloș, a cărui dorință-țipăt, aceea de a-și dormi somnul de veci în pământ românesc, nu s-a împlinit niciodată. Ion Miloș, al nostru și al lumii, a slujit cu demnitate la altarul culturii române, lăsând în urma sa o operă bogată, care relevă atât drumul propriu al poetului, cât și efortul continuu al traducătorului de a face literatura română cunoscută și recunoscută în spațiul european. Ion Miloș, așa cum îl știm, sau nu-l știm, a cunoscut Durerea de a fi român  (Adrian Dinu Rachieru, Editura Semne, București, 2010), iar opera sa consacră o profesiune de credință unde iubirea și viața – cele adevărate – răzbat ca simboluri perene și nealterate de sub crusta amărăciunii împietrite de indolența și de cinismul realității cotidiene (Christian Tămaș).

Cea de-a 26 ediție a Târgului Internațional de Carte de la Novi Sad, care a avut loc în perioada 3-9 martie 2020, a fost una dintre puținele manifestări culturale de amploare ale acestui an dificil pentru omenire.  În cadrul rubricii Novi Sad Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, Lucian Marina, președintele Societății de Limba Română din Voivodina și Andrei Matei Bancu, secretar al Asociației Culturale „Constantin Brâncuși” din Timișoara, oferă cititorilor informații și opinii despre acest eveniment cultural semnificativ.

Două eseuri inedite, cuprinse în rubrica Eseu,  privesc spre orizonturi îndepărtate, conturând aspecte culturale specifice, imagini, simboluri …, luminate din grija autorilor Cosmin Lotreanu, consul general al României la Trieste și Mirian Caloretti Castilio din Lima (Peru). Așadar, Sistemul educativ în Algeria Franceză de la o constantă a asimilării la o tardivă integrare și El erotismo en las culturas latinoamericanas sunt titlurile care deschid, desigur, noi perspective de diluare a barierelor geografice și lingvistice, biruite doar de cultură.

Studiul comparativ, Rajsko brvno simbol prelaska u drugi svet, realizat de prof. Dragan Stojanjelović (Novi Sad) confirmă o dată în plus atitudinea Revistei „Logos” de a satisface gusturile multor categorii de cititori. Traversând cu atenție cuvenită acest demers, se descoperă urmele pregnante ale interferențelor lingvistice, culturale, simbolistice, ale credințelor, superstițiilor, obiceiurilor, experiențelor care leagă lumea de aici și cea de dincolo, identificate de autor printre trăitorii din zona Homolje. Desigur că pe lângă acestea, rămân semnificative și desele incursiuni în repertoriul filosofic al lui Mircea Eliade.

Alianța redacțională Educație și Comunicare este susținută de două articole care țin pas cu realitatea contemporană. Astfel, dr. Romanța Iovanovici (Novi Sad), în Considerații asupra însușirii limbii române cu elemente ale culturii naționale în școlile din Voivodina, relevă importanța și specificul studierii disciplinei limba română cu elemente ale culturii naționale, care împlică pe lângă însușirea limbii române literare și familiarizarea cu unele elemente semnificative pentru păstrarea identității culturale românești, în iureșul globalizării, dar și al altor contexte.

Cea de-a doua parte a sintagmei Educație și Comunicare este dezvoltată de Mihaela Lazović în articolul Intercultural communication in tourism and hospitality, o interpretare care se bazează pe noțiuni cheie, precum: comunicare interculturală, manageri, angajați, oaspeți, industria ospitalieră, educație.

Ajungând la Limbaj, context, multiculturalitate ne vom spori avuția spirituală reflectând asupra șiragului de profunzimi, exprimate de Melania Rusu Caragioiu (Canada) într- O poveste cu șir, construită după anvergura luptei dintre Făt–Frumos, care a fost și va fi și scăpătații de la Dumnezeu, cei pricepuți în schilodire. În același loc, adică în contextul aceleiași rubrici, evoluează un nou traseu literar, de această dată având în centrul atenției literatura de călătorie. Protagonista inițierilor este Virginia Popović (Novi Sad), care analizează și prezintă Primele jurnale de călătorie în literatura din Voivodina.

Opinii întemeiate despre zidirea trupului nostru identitar își găsesc statornicie în articolul Literatura de referință nu se naște neapărat doar în marele centre, elaborat de Nicu Ciobanu (Sân Mihai – Serbia) și încorporat în cadrul rubricii Limbă, transculturalitate. Vom lansa și de această dată o provocare intenționată, menționând faptul că autorul amintit motivează din plin titlul ales, dezvăluind firea și rostul unei publicații unice Antologia liricii româno-sârbe din Serbia/ România, care oferă prilejul de a ne scufunda în apele cristaline ale poeziei și își asumă menirea de a aduce frumusețea rostirii poetice, prin diversitatea ei.

Lectură și critică literară este unul dintre compartimentele tematice bogate ale revistei, după numărul de articole pe care le conține și suportul științific generos. Cei cinci autori: Zenovie Cârlugea (Târgu Jiu), Lucian Marina, Nicolae Magiar (Reșița), Virginia Popović și Mariana Stratulat (Vârșeț) au ,,colindat” spațiul literar românesc din Voivodina și au lăsat în urma lor puncte de vedere referitoare la experiențele și disponibilitățile scriitoricești statornicite în cuprinsul unor realizări editoriale distincte și, neîndoielnic, victorioase în esență. Este vorba despre următoarele volume: Florian Copcea, VIRGINIA POPOVICI sau «paralaxele» criticii românești din Serbia (Craiova, 2019), antologia Radu Flora, O sută și una de poezii (Academia Română, 2020), Brândușa Juică, Privind spre copilărie (Panciova, 2018), Vasa Barbu, Nicu Ciobanu, Șapte decenii de beletristică. Mic dicționar de cărți și autori (1945-2018) (Paciova, 2018) și MONOGRAFIA – 70 de ani de program în limba română la Radio Novi Sad (1949-2019) (Novi Sad, 2019), de Lucian Marina.

Arte plastice este secvența în care Daniela Barbulov Popov (Vârșeț) distinge și oferă lectorului oportunitatea de a descoperi Umbra și lumina pictorului Corneliu Baba. Textul, îmbogățit cu citate alese și ilustrații pertinente, relevă destinul pământean al omului și artistului Corneliu Baba, unul dintre cei mai apreciați pictori români din a doua jumătate a secolului al XX-lea și mentor spiritual al multor generații de artiști plastici. Umbra și lumina nu aparțin doar domeniului artistic, ci își fac prezența și în mersul omului, căci unde este lumină există și umbră.

Arome și gusturi ademenitoare ne întorc iarăși și iarăși în peisajul de acasă. Familia, gastronomie și, în special, Tentații-le gastronomice în rostirea lirică voivodineană, intuite, selectate și oferite în dar de Virginia Popović, vorbesc despre o „adevărată modă” a gastronomiei, lansată de-a lungul vremii în poezia din Voivodina. Delicatesele lirice tradiționale sau/ și (post)moderne emană mesaje profunde, care sunt legate de o lume de lumi.

În Memento mori, Lucian Marina ne aduce aminte de concertmaestrul Gheorghe Pintor, de care ne-am despărțit pentru totdeauna în luna martie a anului 2020. Gheorghe Pintor în drum spre stelele cerului a pornit ca violonist renumit, admirat și apreciat, care a dus faima muzicii românești pe meridianele lumii.

Un gând plin de recunoștință și un snop de cuvinte tandre încărcate cu dor nestins se revarsă din articolul: Ion Rotariu – Cordân, o dublă privire prin memorie, realizat de scriitoarea Aurora Planjanin, fiica fostului dirijor, compozitor, aranjor și a mai puțin cunoscutului poet Ion Rotariu – Cordân din Coștei. Păstrând același alean pe care l-a pecetluit în versurile dedicate celor care i-au dat viață, Aurora Planjanin încearcă și reușește să întregească o imagine semnificativă nu doar pentru sine, ci și pentru memoria noastră colectivă.

Diviziunea redacțională Evenimente culturale, devenită și ea un amplu capitol al revistei, găzduiește câteva reveniri speciale asupra unor fapte de cultură însemnate. Elementele constitutive ale capitolului, care prin titluri sugerează temele abordate de ctitorii lor, sunt următoarele: A 29-a aniversare a Academiei de Studii Economice, consemnată de Vasile Șoimaru (Republica Moldova), Lumea cu și fără Iugoslavia, autor Brândușa Juică (Vârșeț), Antologia Limba noastră cea română, de Andrada Victoria Diaconescu (România), Festivalul Internațional al Scriitorilor din Canada, de Lucian Marina și Un pont sur l  ‘infini, autor Yvan –Denis Dupuis (Canada).

Rubrica Revistei Logos „Vă prezentăm …” are menirea de a finaliza profilul publicației „Logos” 6, nu înainte de a dărui însă și alte bunuri multiculturale, identificate de Brândușa Juică în Revista plurilingvă „Novi most – Podul cel nou”.

Așezată între faptele, stările și gândurile vremii noastre, Revista de Filologie, Limbă, Literatură și Folclor „Logos”, nr. 6 se dăruiește publicului cititor și exegeților implicați în desăvârșirea sa!

Prezentare de Brândușa Juică

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*