Peștera Tăușoare – cea mai întinsă peșteră din Carpații Orientali

Peştera Tăușoare este cea mai lungă din Carpaţii Orientali și a treia ca lungime din România, fiind  situată în Munții Rodnei (jud. Bistrița – Năsăud), succesiunea galeriilor sale întinzându-se la aprox. 20 km. Aici se găseşte şi cea mai mare concentrare de formaţiuni din ghips din ţară. De asemenea, Peștera Tăușoare are statut de habitat de importanță europeană pentru chiroptere, aici hibernând în jur de 10.000 de lilieci. Până acum au fost identificate patru specii de lilieci (Rynolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis Blythii, Rhinolophus ferrumequinum), însă există indicii și despre existența unei a cincea specii, extrem de rare care crește enorm valoarea ecosistemului și impune măsuri de protecție – ceea ce nu poate într-un fel decât să ne bucure. Cu mijloace auto se poate ajunge până în Telciu, Gersa și Parva.

Rezervație științifică a Academiei Române, aceasta a fost descoperită de învățătorul Leon Barte în 1955 și explorată în valuri succesive de atunci, peștera ajungând una din cele mai lungi și denivelate din România. Intrarea în peșteră se află la altitudinea de 950m. Se deschide în versantul stâng al pârâului Izvorul Tăușoarelor, pe partea nordică a vârfului Bașca, în bazinul superior al râului Gersa. Face parte din complexul carstic Tăușoare – Zalion (monument al naturii). Este dezvoltată în calcare eocene și prezintă o morfogeneză prin excelență tectonică. Peștera este una de mare dificultate, și asta nu atât verticalelor ei, puține și ușor de depășit, cât denivelării mari și lungimii galeriilor. Este o peșteră epuizantă, care necesită o foarte bună programare a turelor și o bună condiție fizică. Peștera ascunde câteva minunății rare sau chiar unice. Printre acestea, depozitul fosilifer din „Sala Oaselor de Urs” (peştera din Munţii Rodnei este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră – Ursus Spelaeus”), mirabilitul din „Sala de Mese” (un mineral unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume), oulofolitele din „Galeria gipsului”, și, mai cu seamă, „Bilele de Tăușoare” (sferele din calcar), unice, din câte știm noi, pe plan mondial. Recent a fost descoperită o cascadă de 15 metri.

Peștera are 300 de metri de galerii active. Este declarată arie protejată din anul 2007 și rezervaţie ştiinţifică. Peștera a fost deschisă pentru public în 2012. Până atunci peștera a fost accesibilă doar specialiștilor. Peștera Tăușoare nu va fi deschisă turismului de masă, ci doar unor grupuri restrânse, de maximum zece persoane, care vor putea vizita peștera de două ori pe lună, pentru protecția ecosistemului din peșteră. Vizitarea peșterei se va face doar cu echipament de protecție special și în urma semnării unei declarații pe propria răspundere, având în vedere că este nevoie de o condiție fizică bună pentru a putea străbate traseul lung de un kilometru, care coboară până la o adâncime de peste 200 metri. Toate acestea fac din vizitarea peșterii o provocare excepțională pentru cei care se simt în stare. Tariful de vizitare este de 20 lei de persoană, cel de fotografiere este între 100 și 500 lei pentru filme documentare și de 1.000 lei pentru filme artistice. Peștera de la Izvorul Tăușoarelor se află la o altitudine de 964 metri în Munții Rodnei, accesul făcându-se din comuna Rebrișoara, pe DJ 172D, spre Valea Gersei. Galeriile sale măsoară o lungime de circa 20 kilometri, însă dimensiunile exacte vor fi stabilite în urma operațiunii de cartare ce se desfășoară în present în baza unui proiect cu fonduri europene. Peștera face parte din rețeaua de situri „Natura 2000” și este încadrată la clasa de protecție maximă A, ceea ce permite doar o formă restrictivă de turism.

Dar veștile bune nu se opresc aici. Peștera Izvorul Tăușoarelor – situată la aproape 30 de kilometri de Bistrița – care ascunde minunății și peisaje spectaculoase greu de descris în cuvinte, era până acum interzisă publicului larg. Custodele peșterii Tăușoare a avertizat în numeroase rânduri asupra pericolului de moarte care plutește asupra celor neavizați care încearcă să viziteze peștera. Vestea bună este că sunt totuși șanse și că se lucrează în prezent la un proiect care să facă posibil accesul în peșteră, cel puțin parțial, și pentru publicul larg:  „Cred și mărturisesc că peștera asta oferă încă mari surprize pentru lumea științifică, și reprezintă un „terra leones” pentru generații viitoare de savanți. Un mare potențial e dat de depozitul fosilifer din Sala Oaselor Ursului de Cavernă, care, datorită dificultății accesului la el (verticale, cascade, strâmtori, diferențe de nivel de sute de metri, tehnică alpină de cățărare, traseu foarte lung, de doi km) a rămas aproape neatins. În același timp, cred că peștera se pretează unei forme de turism organizat, sistematizat, ecologic și educativ, prin deschiderea unei noi intrări în Sala Muntelui și amenajarea acesteia pentru turism…”, a mai precizat custodele Crin Theodorescu. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*