Tezaurul de la Cabdic (jud. Cluj), la Muzeul Municipal Dej

Acesta este un tezaur monetar roman descoperit în zona dealului cu același nume unde se exploata în trecut sarea (jud. Cluj). Sarea gemă de la Ocna Dejului s-a exploatat în două sectoare: a) nordic (în zona Dealului Cabdic, între Dej și Ocna Dejului), b) sudic (în zona Ocna Dejului). În sectorul nordic au existat exploatări romane de suprafață (cariere) și exploatări medievale subterane (aici sunt lacurile sărate Toroc-Cabdic de 41 metri adâncime și nr. 1, colmatat). În epoca romană modul de exploatare a sării a avut un caracter sezonier (din primăvară, până înspre toamnă), implicând însă asigurarea nevoilor generale ale statului pe durata unui întreg an calendaristic. Prin sarea sa, Dacia era cel puțin tot atât de importantă imperiului roman, cât pentru resursele ei de aur.

Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 metri, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri. Zăcământul de sare gemă, exploatat din antichitate, apare ca extremitate a miocenului mediu salifer din partea de nord-vest a Transilvaniei, sub forma unui orizont nediapirizat, situat aproape de suprafață, cu grosimi ce variază între zece și 160 metri. Conturarea masivului de sare s-a făcut în limitele zonei exploatate prin lucrări subterane sau cercetate prin lucrări de explorare de suprafață (lungime: cca patru kilometri pe direcția nord-sud, lățime: cca doi kilometri pe direcția est-vest).

Tezaurul de monede a fost ascuns în perioada exploatării romane a zăcământului de sare gemă de aici, fiind format din șase monede din perioada romană, respectiv un dupont și cinci sexterți. Pe aversul unei monede apare bustul lui Marcus Aurelius, iar pe revers este întruchipată zeița Minerva. Cea de a doua imagine monetară prezintă pe aversul monedei, chipul Faustinei, soția lui Marcus Aurelius, iar pe revers apare zeița Diana. Astfel se confirmă încă o dată faptul că romanii nu au venit ca să ne „civilizeze”, ci să ne ia bogățiile solului și subsolului.

De remarcat că în zona orașului Dej au mai fost descoperite fragmente ceramice neolitice, în pădurea Bungăr, pe dealul Sfântu Petru și pe dealul Cichegy din Viile Dejului. Au mai fost descoperite și resturi ale unui drum roman și ale unui pod peste Someș, care făcea legătura între castrele de pe graniță, o conductă de aducțiune a apei, care avea ca direcție zona centrală a orașului, și, totodată, la Pintic  o villa rustica, iar pe dealul Cabdic (Rompaș) un altar votiv roman. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*