Dacă în ultimele două secole studenţimea română, tineretul a fost parte din Naţiune, din Popor, din Familie, din Biserică, angajându-se cu toată fiinţa lor, pe viaţă şi pe moarte, pentru idealurile Drapelului şi biruinţa Crucii, de circa două decenii tinerimea „democrată”, anticreştină, antiromânească, „liberă” de orice îndatoriri ori responsabilităţi este bulversată, manipulată, îndoctrinată, ideologizată, sprijinită economic de miliardarii Conspiraţiei oculte, dezrădăcinând-o de Familie, de Glie, de Altar, de cultură, de civilizaţie, de tradiţie, de trecut, devenind violentă, aprigă, laşă, complotitoare, călcătoare de legi, de moravuri, de constituţie, de orice este aşezat, moral, plăcut, ordonat, curat, frumos, armonios, pledând pentru un neobarbarism în funcţie de scenariu, hunic sau „paşnic”, precum fierbintele episod al violării unor instituţii, în goana avară după furtul voturilor cetăţenilor exprimate liber asupra unor persoane, dar care au căzut în dizgraţia ideologiei lor, asmuţiţi de ferocii lor stăpâni.
Marele Om de cultură creştină, generalul-locotenent dr. Grigore Stamate, în Epistola În ţara mea, mărturiseşte cu sufletul mâhnit, cu profundă amărăciune: „În ţara mea, în Ţara Dacului liber, năimiţii de-aiurea în cârdăşie cu obedienţii, ignoranţii şi tâlharii de neam ne jefuiesc până şi sufletele… Nedreptatea şi injustiţia, lipsa de morală, onoare şi demnitate de neam. În Ţara Dacului liber, se manifestă nestingherit liftele străinătăţii ostile şi ne secătuiesc de valori, pervertesc tânăra generaţie şi o convertesc împotriva aspiraţiilor sfinte, ne jignesc inteligenţa, denaturează istoria şi oferă modele contrafăcute, învrăjbesc masele şi lovesc în perenitatea acestui popor „dumnezeiesc de minunat şi de sfânt”. Este dureros…”
Valurile neomigratorilor secolului al XXI-lea, au ecranizat în premieră absolută, pelicula: Piraţii din Codrul Vlăsiei, ignorată de smeritul sinod B.O.R., dar aplaudată la scenă deschisă de cel cocoţat în fruntea statului naţional, de cel ce joacă csardaşul în fruntea guvernului, de cel ce joacă țonțoroiul pe Ministerul de Interne, de justiţiari ai Justiţiei complice care calcă în picioare (deci, tot un fel de joc, injust…), dreptatea care strigă până la cer, de „aleşii” Parlamentului democrat, de „vigilenţii”, care violează legea cu o poftă şi o plăcere sadică, cinică, la vedere, demni de străbunul lor înaintaş Donatien Alphonse Francois marchiz de Sade, „vigilenţii”, care violentează etica civică a oamenilor încă aparent liberi, „vigilenţii”, care mint cu neruşinare şi cu perfidă sfidare poporul, „vigilenţii”, care îşi îndeamnă lacheii să fure buletinele de vot, să falsifice alegerile libere, să înjure, să arunce cu obscenităţi în demonstranţii paşnici, „vigilenţii”, care terfeleasc fiinţa milenară şi memoria neamului, „vigilenţii”, care împroşcă cu josnicia lor elitele spirituale şi modelele culturale, „vigilenţii”, care fac noi rechizitorii, mistificând, interogând, torturând, reîncriminând şi recondamnând măreţia ortodoxă a Trecutului nostru istoric, „vigilenţii”, care calcă nepăsător, nesimţitor şi mârşav peste Tradiţia creştină şi Icoana Neamului – Biserica Una.
„Vigilenţii”, care se recomandă recondamnând Adevărul, Frumosul, Iubirea! Astăzi, viaţa lumii se desfăşoară între conul de lumină tainic şi bezna apocaliptică. Lumea creştin-ortodoxă, tainică cu hotarele statorniciei şi veşniciei ei teoforice, ameninţată nonstop de mulţimea apatică, amnezică, „liberală”, strălibertină, frustată, isterică, gregară, laşă, târâtoare, perversă, violentă, barbară, înconvoiată, gârbovă chiar, falsificată, haotică, sinistră, sinucigaşă, stearpă, mutilată, anacronică, meschină, mistificatoare, demagogică, iluzorie, efemeră, emanată, viciată, imorală, amorală, eretică, schismatică, apostatică, desfigurată, descumpănită, rătăcită, înfricoşată, acvariană, atomizată, patologică, suicidară, coruptă, împleticită, aglutinată bacteriologic, galopantă în ispita arzătoare şi devoratoare de a se IUDI.
Starea prezentă a României de azi se împarte în patru segmente: populaţia apatică, grupurile politicianiste, mişcarea neomigratoare şi comunitatea tainică.
Această mişcare migratoare, neohunică, sorosistă, haotică, neomarxistă, „progresistă”, sau mai corect spus ar fi: acest haos ce insistă…, membrii ei sunt numiţi de marele apologet creştin ortodox Dan Puric, „Acumiştii”. „Oamenii lui acum! Cei fără trecut şi viitor, care tropăie în clipa prezentă, cu sentimentul unei asigurate şi arogante nemuriri… Aclamând inconştient, sedus, eradicarea principiilor morale de viaţă, a idealurilor, a tradiţiilor proprii pe care, de la an la an, le lasă să fie infestate de stranii şi patologice influenţe de afară, a istoriei care i-a păzit cu inimaginabile jertfe, identitatea, şi, mai presus de toate, a credinţei ce i-a dăruit uluitoarea, incredibila şi tainica dăinuire în veacuri de atroce bestialitate, totul de dragul <<noii libertăţi>>, masa amorfă a acelei mulţimi <<româneşti>> a căzut suicidar în capcana neantului spre care a fost atrasă prin atâtea ispite şi momeli iscusite.” (Dan Puric, Omul liber, Compania Dan Puric, Bucureşti, 2020, p. 202, 205)
Bătălia apocaliptică ce se dă acum pe viaţă şi pe moartee este între A FI! şi a IUDI! A FI! – Fiinţialitate, Tradiţie, Continuitate, Statornicie, Dăinuire, Mântuire! A IUDI – perversitate, laşitate, stupiditate, falsitate, fariseism, trădare, vânzare! Cine nu se luptă pentru Adevărul Fiinţei lui A FI, va fi nimicit de minciuna mamonică, care netezeşte Marşul Distrugătorului apocaliptic a lui A IUDI!
TREZIŢI-VĂ ROMÂNI!
Lasă un răspuns