Sezonul săpăturilor arheologice din acest an pandemic are să ne prezinte destule surprise plăcute. O astfel de descoperire este necropola sarmatică ce a fost descoperită de arheologi într-un campus al Universităţii de Vest Timişoara (UVT), aceasta fiind prima atestată pe raza municipiului, alături de vase, monede, podoabe, dar şi de un jeton dintr-un celebru joc al militarilor romani, numit latrunculi. Săpăturile arheologice au fost demarate în zona viitorului bazin de înot al UVT. De la începerea lucrărilor, în luna mai, arheologii au identificat 41 de complexe arheologice, o aşezare şi o necropolă din antichitate (sec. II-IV î.Hr.), un complex din perioada arpadiană (sec. XII-XIV), zidurile fortificaţiei austriece (sec. XVIII-XIX) şi o fântână, două edificii care aparţin, cel mai probabil, primei părţi a secolului XX, arată într-un comunicat Direcţia Judeţeană pentru Cultură (DJC) Timiş. Potrivit coordonatorului şantierului arheologic, Silviu Ene, terenul este situat în mijlocul unui zid care făcea parte din anvelopa IX a cadrului fortificaţiei bastionare, unde a fost depus pământ pentru umplutură. Acest fapt a permis păstrarea şi conservarea mai multor structuri de locuire din perioade care nu sunt foarte bine cunoscute pe teritoriul Timişoarei, cum este cazul antichităţii şi al perioadei arpadiene. Structurile din aceste faze istorice au fost de cele mai multe ori distruse de lucrările edilitare din epocile istorice mai recente.
„O reală surpriză şi şansă a fost descoperirea necropolei antice, compuse din 14 morminte. Ea aparţine populaţiei sarmatice care a locuit în această zonă. Inventarul mormintelor este variat şi este compus din fibule, mărgele, arme şi vase ceramice. Tot aici mai întâlnim şi unele obiecte specifice vestimentaţiei şi ocupaţiei fiecărui gen în parte, respectiv fusaiole, recipiente ceramice pentru ofrande, mărgele şi cercei sau arme şi piese de harnaşament. De notat este faptul că într-unul dintre mormintele feminine am găsit o monedă romană din perioada împăratului Marcus Aurelius şi un pandantiv lunular. În lumea romană, acest tip de pandantiv era foarte răspândit şi purtat de fete. Descoperirea lui în mormântul feminin dovedeşte faptul că acest obicei era răspândit şi în această zonă”, mai spune Silviu Ene. Specialiştii au descoperit şi o aşezare din aceeaşi perioadă, compusă din trei locuinţe, mai multe gropi menajere şi un şanţ de apărare, dar cea mai neaşteptată descoperire a fost un jeton folosit într-un joc roman foarte popular, numit latrunculi, jucat în principal de militari.
În aceeaşi aşezare a fost descoperită şi o locuinţă adâncită din perioada arpadiană, care suprapune structurile de locuire sarmatice. Perioada austriacă este reprezentată prin contraescarpa şi escarpa anvelopei IX şi o parte din şanţul de apărare din cadrul fortificaţiei de tip Vauban, potrivit lui Silviu Ene. „Dacă la începutul cercetărilor arheologice ne aşteptam la descoperiri aparţinând secolelor XVI-XVIII, surpriza reală a fost descoperirea necropolei sarmatice, atât cât s-a mai păstrat neafectată de construirea fortificaţiilor bastionare ale Cetăţii Timişoara. Descoperiri din perioada sec. III-IV î.Hr. s-au mai făcut în Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, dar este prima dată când avem atestată o necropolă sarmatică pe teritoriul oraşului nostru”, a afirmat consilierul DJC Timiş, Victor Bunoiu. Săpăturile arheologice din zona viitorului bazin de înot al UVT au fost finalizate, urmând ca, în perioada imediat următoare, raportul de cercetare să fie transmis către Comisia Naţională de Arheologie din cadrul Ministerului Culturii.
Bogăția acestui pământ stă și în multitudinea de artefacte ce au rămas ascunse sub glie, ca dovadă a istoriei zbuciumate de multe sute și mii de ani. Iată cum la Timișoara a avut loc o „radiografiere” în timp neașteptată, din antichitate și până în modernitate… (G.V.G.)
Lasă un răspuns