„Interioare literare” – dialoguri despre literatură cu scriitori mureșeni

Cărțile de interviuri cu oameni de cultură sunt un gen aparte în publicistică. Interviul, apărut cu secole în urmă, din timpul dialogurile dintre maestru și discipoli în Geecia antică, este specia care informează și elucidează diferite probleme din domenii diverse prin intermediul unui dialog. Rolul ziaristului care intervievează este de a stabili un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. Interviul are funcția principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat. Interviul poate fi construit pentru a reliefa un portret, sau poate fi interesant prin opinii, idei, lămurirea unei atitudini, aceasta fiind cu adevărat misiunea unui interviu.

Un gen publicistic aparte îl constituie cărțile de interviuri cu oameni de cultură. Spre exemplu cartea de dialoguri dintre Stelian Tănase și Alexandru Paleologu, Lumea de mâine, un volum de interviuri realizat de Ion Biberi, cărțile de interviuri ale lui Sorin Antohi, cărțile de publicistică ale lui Emil Șimăndan, etc.La aceste nume cunoscute adaug un altul, pe Liliana Moldovan, din Târgu Mureș, care a publicat în anul acesta o carte cu interviuri intitulată „Interioare literare-LILIANA MOLDOVAN în dialog cu membrii Ligii Scriitorilor Români-Filiala Mureș“, carte apărută la Editura „Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2020. “

Cartea Lilianei Moldovan autoare a 12 cărți despre managamentul serviciilor de bibliotecă, de povestiri, interviuri etc, se deschide cu o Prefață semnată de Mircea Dorin Istrate, președintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Mureș, care, cu profesionalism, analizează activitatea Ligii Scriitorilor, dar, și ideile celor intervievați, concluzionând: „Mă gândesc cât de important și util ar fi dacă, în fiecare filială a Ligii Scriitorilor, Uniunii Scriitorilor, Uniunea Artiștilor Plastici, Uniunea Muzicienilor etc., am avea câte o persoană ca Liliana Moldovan, care să consemneze, pentru posteritate, date despre membrii acestor entități culturale. Tocmai de aceea proiectul conceput de domnia sa este atât de important pentru cultura română și el merită a fi evidențiat de noi și de alții ca atare, iar volumul de față, ca și cele care vor urma, ar trebui să își găsească un loc de cinste pe rafturile bibliotecilor personale ale oamenilor de cultură. „Citind această carte mi-a venit în minte aforismul filozofului grec Alexandrianul Clement care spunea: „Nici frumusețea, nici banul nu fac pe om fericit, ci numai înțelepciunea și cumpătarea”. Tocmai aceste două caracteristici descopăr, ca esențe, în răspunsurile scriitorilor din zona Mureșului.

În „Cuvântul autoarei“, Liliana Moldovan explică scopul acestei initiative, de a cunoaște gândurile „cu sinceritate și candoare, cu bucurie și cu respectful cuvenit pentru limba română, pentru cuvintele luminoase născute din liniștea sufletului ori ivite dintre neliniștile minții!“… Inclusiv, spune autoarea, de a cunoaște operele scriitorilor mureșeni, „frământările, speranțele și proiectele de viitor”. Fiecare interviu este însoțit de fotografia intervievatului și un scurt curriculum vitae prin care cititorul cunoaște viața, activitatea și opera acestuia.

În interviul cu Emilia Amariei, din Reghin, descopăr în răspunsurile scriitoarei o sinceritate dezarmantă: „Nu am avut ca scop niciodată publicarea de volume.(… )Am scris pentru că așa am simțit, nu am urmărit un traseu literar“. În mărturisirile acesteia aflăm că prima carte a lansat-o la Blaj, cu participarea actorului Florin Piersic. Plasticitatea întrebărilor formulate de Liliana Moldovan dă posibilitatea scriitorilor să lărgească tematica răspunsurilor. A ști să pui întrebări este o artă, o știință a relațiilor colocviale.Scriitoarea, în încheiera interviului mărturisește că are un volum de poezii terminat, intitulat „Arena cu fluturi” și continua să scrie la volumul doi al romanului „Flavia“.

Interviul cu Ioan Bândilă Mărceanu, considerat rapsod popular, după propriai mărturisire.ne descoperă un scriitor cu spirit ascuțit al observației, incomod și atras de versurile lui Florian Pittiș „ploaia care va veni! “

„Printre lacrimi am îmbrățișat cărțile din bibliotecă“, mărturisește Părintele Ilie Bucur-Cașu, despre care aflăm în „Repere bio-bibliografice“ că a publicatr 12 volume de cugetări reunite sub titlul „1001 Cugetări”.  Și este autorul volumelor: „Flori alese din grădina părintelui Arsenie Boca“, două volume, „Reflecții sufletești“, „Știință și religie” și „Religie și știință“. Răspunsurile acestuia la întrebările Lilianei Moldovan sunt adevărați „stropi de înțelepciune“.

Din interviul cu Ilie Frandăș aflăm că acesta este un ambassador al tradițiilor culturale din lumea satelor de pe malurile Mureșului. Fiind un pasionat culegător de folclor, a publicat mai multe volume cu astfel de creații populare. Din răspunsurile acestuia aflăm că lumea satului este plină de tradiții, acestea fiind legate de istoria neamului românesc. Ilie Frandăș, în încheierea interviului se destăinuie că are în manuscris o lucrare care se referă la rezistența împotriva comunismului în Valea Mureșului Superior.

„Scrisul se transformă odată cu mine” – se destăinuie Viorica Feierdan, despre care aflăm din Repere bio-bibliografice că a debutat publicistic în anul 2001, iar, pe parcurs a scos la lumina tiparului mai multe volume de poezii și proză.

Un interviu amplu cu idei originale este cel luat președintelui filialei Ligii Scriitorilor Mureș, Mircea Dorin Istrate care a debutat în anul 2006, an în care a luat ființă Liga Scriitorilor.Din Repere bio-bibliografice aflăm că poetul Mircea Dorin Istrate a fost premiat la mai multe concursuri județene, interjudețe și naționale, datorită lucrărilor sale apreciate de juriu. Remarcăm textul de pe ultima copertă a cărții semnat de Mircea Dorin Istrate,în care subliniază rolul interviului în a cunoaște activitatea, opinia și conținutul operelor celor intervievați.Poetul mărturisește că: „Am satul, cu smerenia sa, în sânge“. Din răspunsurile date, aflăm că poetul este și un bun manager cultural, organizând diferite cenacluri, concursuri și expoziții tematice la care au participat numeroși iubitori de artă și cultură.Cele câteva pagini cuprizând răspunsurile la întrebările Lilianei Moldovan, se încheie cu două versuri superbe: „Trecător prin ceruri ninse cu luceferi în roi/ Însfințesc cu-a mele vise urma carului cu boi“.

Pentru Maria Mărginean poezia este o nostalgie a sufletului. Participând la diferite concursuri a primit numeroase premii, iar versurile sale sunt frisonate de-o iubire pentru Dumnezeu.

Debutând cu poezie în anul 2014, cu toate că a scris versuri din timpul liceului, pentru Gina Moldovan poezia o simte ca o supraviețuire. Viața a învățat-o să iubească natura, anotimpurile munții și marea, elemente care o inspiră. Ca răspuns la ultima întrebare, poeta concluzionează: a iubi înseamnă a trăi.

Costel Neacșu absolvent al Facultății de istorie din cadrul Unoiversității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, încă din titlul interviului subliniază: „M-aș bucura dacă oamenii, citind lirica mea, ar gravita între Dumnezeu și neamul românesc.“ Autor a numeroase cărți, despre unele din ele, am scris, Costel Neacșu a primit numeroase premii, pentru cărțile publicate, inclusiv premiul Ligii Scriitorilor în martie 2012.

La ultima întrebare pusă de Liliana Moldovan, Costel Neacșu răspunde: „Omenirea, profetic, se leapădă de Credință și de toate valorile adiacente! Dar martirii lui Hristos, din Biserica Ortodoxă, vor exista până la sfârșitul veacurilor! Și vor streăluci ca soarele pe cer!“

Un poet talentat, premiat cu numeroase distincți oferite la concursuri naționale și internaționale este Valer Popean, care, nostalgic, ne mărturisește: „Mi-e dor de viața din Ardeal”. Unele poezii ale poetului sunt puse pe muzică de compozitori cunoscuți. Astfel conchide Valer Popean la ultima întrebare „…creața mea s-a făcut și mai bine remarcată.Dar toate volumele sunt pentru mine precum copiii mei: cu rele și bune.“

Profesor de limba română și latină Nicolae Suciu este autorul a peste 13 volume publicate de proză scurtă și teatru, despre care autorul lor spune că acestea sunt „propriile-mi oglinzi sufletești”. Este un bun cunoscător al literaturii universale, începând cu anticii și terminând cu autorii clasici români.

Un patriot în suflet ce își exprimă sentimentele patriotice și prin scris este Ilie Șandru, care mărturisește că: „Am scris și voi scrie mereu despre Ardeal”. Este autorul multor cărți de istorie, monografii, biografii de personalități ardelene, primind diplome și distincții pentru activitatea în domeniul învățământului. În anul 2004 a fost distins cu „Ordinul pentru Învățământ în grad de Cavaler“. Mărturisirile acestui dascăl și scriitor ca răspunsuri la întrebările cărții de care facem vorbire, Ilie Șandru își mărturisește întreaga activitate rodnică, de-o viață, pusă în slujba învățământului, dar și istoriei neamului nostru.Concluzionând că „…viața trebuie măsurată prin fapte, nu prin mulțimea anilor”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*