Știind că județul Ilfov a fost pentru o vreme Sectorul Agricol Ilfov, cel ce avea „misiunea” de a alimenta capitala București, iar cultura și-a retras mugurii de la vedere de aici, vom fi tentați să credem că terenul a devenit sterp, iar talentele nu au existat. Nu este așa. Dacă pământul este sfințit de pronie, cerul coboară și se materializează talentele… Astfel s-a întâmplat și în cazul lui Radu Aldulescu. Acesta s-a născut pe 17 septembrie 1922, în satul Piteasca (comuna Găneasa, Jud. Ilfov) și a plecat dintre noi pe 19 martie 2006, la Nisa, în îndepărtata Franță.
A fost un violoncelist și un profesor de muzică renumit. Bunicii săi au fost violoncelistul Dumitru Dinicu și compozitorul și flautistul Petre Elenescu. A început să studieze violoncelul încă de la vârsta de șase ani cu bunicul său Dimitrie Dinicu. A continuat studiile muzicale la Oradea, cu profesorul de violoncel Petre Popescu, iar la vârsta de 12 ani s-a înscris la Conservatorul Regal de Muzică pe care l-a absolvit după cinci ani. La conservator a avut șansa de a studia cu mari profesori, precum Dimitrie G. Dinicu la violoncel, Victor Gheorghiu la teorie – solfegiu, Mihail Jora la armonie, Constantin Brăiloiu la folclor și istoria muzicii. La 18 ani a intrat în orchestra Operei Romane din București, iar la 21 de ani debuta ca solist. A debutat în anul 1930 în cadrul unui recital susținut pe scena Teatrului de Stat din Oradea, iar cu orchestra, în 1941 în Studioul Radiodifuziunii din București, având în program Concertul pentru violoncel și orchestră de Antonin Dvorak.
De-a lungul carierei, îl regăsim în postura de violoncelist-solist în Orchestra Operei Naționale București, violoncelist în Orchestra Filarmonicii București, solist al Filarmonicii București, profesor la Conservatorul București, dar și la alte instituții de muzică din străinătate (Conservatorul European de Muzică din Paris, Conservatorul din Basel, Maastricht, la Orchestra RAI din Roma, la Yehudi Menuhin Academy of Music din Elveția). Între anii 1950 și 1964 a fost solist al Filarmonicii din București. A fost membru a unui trio împreună cu violonistul Ștefan Gheorghiu și pianistul Valentin Gheorghiu. Înregistrările mai păstrează interpretările pe care le-a dat concertelor de Haydn, Boccherini, Dvorak. Dar, cu timpul, s-a dedicat mai ales muzicii de cameră. A mai studiat, printre alții, cu Gaspar Cassadó. Radu Aldulescu a părăsit România comunistă în anul 1969 și s-a stabilit în Italia. Despre hotărârea de a părăsi România şi stabilirea în Italia în 1969, violoncelistul avea să declare: „A fost o necesitate să am mai mult spaţiu de mişcare. Cariera mea ajunsese la punctul în care pentru mine devenise esenţial să mă fac cunoscut în Occident.” Iar cariera sa occidentală de succes, ca solist şi pedagog, avea să confirme pe deplin decizia luată. În Italia a cântat împreună cu pianistul Carlo Zecchi, apoi în 1972 a creat formația camerală „Trio d’Archi di Roma” împreună cu violonistul Salvatore Accardo și violistul Luigi Alberto Bianchi. După plecarea din România, în 1969, Radu Aldulescu s-a afirmat și ca un reputat pedagog, formând și perfecționând interpreți care au câștigat concursuri importante: Paulo Gaio Lima, Ulf Tischbirck, Gemma Serpenti, Mariet van Dijk, Șerban Nichifor, Marin Cazacu.
A predat la Academia de Muzică de la Roma, la Conservatorul european din Paris, iar în ultimul timp a avut o școală de muzică în Spania, țară în care va fi și înhumat. A susținut cursuri de perfecționare în multe centre muzicale ale lumii, a efectuat turnee artistice în foarte multe țări europene și nu numai, colaborând cu filarmonici atât din România, cât și din Londra, Berlin, Dresda, Praga, Paris, Moscova, Varșovia, Roma, Madrid etc. Pentru prestigioasa carieră în domeniul interpretării muzicale a fost distins cu numeroase titluri, dintre care putem enumera titlul de „Artist Emerit” și laureat al Premiului de Stat din România, Premiul Harriet Cohen (1967) pentru „cel mai bun violoncelist străin produs în Anglia”, titlul „Cavaliere Uficiale de L’Ordine all Merito della Republica Italiana”, „Saggitaro d’Oro” la Roma. A participat la numeroase festivaluri din România (George Enescu), dar și din afara țării (Festivalul primăverii de la Roma, Festivalul Națiunilor de la Praga, Salzburg, Berlin), făcând parte din juriile internaționale ale concursurilor de violoncel Ceaikovski, BBC – London, Pablo Casals, Primăvara la Praga.
A concertat pe marile scene ale lumii cu mari artiști ai muzicii universale: dirijorii Zubin Mehta, Leonard Berstein, Jean Martinon, George Georgescu, Constantin Silvestri, violonistul Ștefan și pianistul Valentin Gheorghiu. Din vastul său repertoriu, amintim lucrări concertante de Vivaldi, A. Dvorak, R. Schumann, P. Ceaikovski, Șostakovici, Beethoven, R. Strauss, J. Haydn, L. Boccherini, un loc important în repertoriul său ocupându-l muzica românească a lui Paul Constantinescu, Mircea Chiriac, Valentin Gheorghiu. Muzica de cameră a fost o altă preocupare a violoncelistului Radu Aldulescu, care a abordat opusuri semnate de E. Grieg, F. Chopin, F. Schubert, S. Rahmaninov, G. Fauré, Claude Debussy, F. Poulenc, B. Britten, S. Prokofiev. Pentru valoarea sa deosebită, la concursul muzical din orașul Magliano Sabina (Lazio; Italia) se acordă un premiu special „Radu Aldulescu”.
Controlul atent al arcușului, stilul temperamental de interpretare, tehnica deosebită ce tinde spre perfecțiune, muzicalitatea nativă cu ajutorul căreia a reușit să atingă echilibrul de sonoritate pe întregul ambitus al violoncelului, conducerea rafinată a discursului muzical, îl caracterizează pe Radu Aldulescu, un virtuoz de mare clasă al timpului său. Radu Aldulescu a fost una dintre legendele muzicii românești după cel de-al doilea război mondial. Dispariția sa a fost o pierdere grea pentru lumea muzicală internațională. „Deține instinctul creator al lui Casals, temperamentul lui Cassado, rigoarea lui Piatigorski, lirismul lui Fournier și căldura lui Navarra” spunea, pe bună dreptate, un critic muzical din „Las Palmas de Gran Canaria” despre personalitatea artistică remarcabilă a violoncelistului Radu Aldulescu.
Iată cum, de pe tărâmuri ilfovene a pornit către recunoașterea internațională un talent recunoscut pe între mapamondul: seniorul violoncelului și profesorul de muzică Radu Aldulescu din Piteasca.
Lasă un răspuns