Este adevărat că astăzi sunt rare veștile prin care suntem anunțați că s-a înființat un nou muzeu. Așa că am reacționat când am aflat că a fost deschis Muzeul „Columna lui Traian”, un proiect cultural dedicat în 2017 Centenarului Marii Uniri. Astfel, o copie integrală a Columnei lui Traian poate fi văzută la Costești, județul Hunedoara, în cadrul Centrului de informare turistică. Muzeul „Columna lui Traian” din Costești (Vatra Touristic Center) și-a propus să prezinte vizitatorilor unul dintre cele mai importante monumente ale antichităţii europene şi un izvor de o mare ȋnsemnătate pentru cunoaşterea istoriei naţionale – Columna lui Traian. Construit de arhitectul Apolodor din Damasc, din ordinul ȋmpăratului Traian, monumentul reprezintă o preţioasă cronică vizuală a războiului daco-roman. Situat în perimetrul constituit de cetățile dacice din Munții Orăștiei, pe drumul principal spre fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia, în cadrul Centrului Turistic Vatra, Muzeul „Columna lui Traian” prezintă reproducerea integrală, pe plăci de mari dimensiuni, ale metopelor columnei originale, aflate la Roma.
De menționat că cele 114 scene ale Columnei lui Traian (la care se adaugă panouri reprezentând columna, soclul și cele explicative) mai pot fi văzute în România, sub formă de mulaje, la Muzeul Național de Istorie a României, realizare din perioada 1940-1943. Reproducerile fotografice din Muzeul „Columna lui Traian” sunt conforme cu cele realizate de istoricul german Conrad Cichorius la începutul secolului XX. Muzeul este un proiect cultural-educațional comun Vatra Touristic Center și Cutty Sark Studio. Prin realizarea și scopul său, „Columna lui Traian” este un monument unicat, care prezintă confruntarea dintre Imperiul Roman și Regatul Dacic din cele două războaie, 101-102 și 105-106 d.Hr., evidențiate în cadrul muzeului prin panouri exlicative. Modul în care sunt redate scenele arată că dacii au fost percepuți drept adversari redutabili, fiind reprezentați ca luptători înzestrați și demni, inclusiv femeile dace – aspect foarte rar prezentat în arta romană.
Trei suverani ai Franţei şi-au manifestat dorinţa de a avea o reproducere a Columnei lui Traian, dorinţa manifestată de regele Francisc I, Ludovic al XIV-lea şi Napoleon al III-lea. Cel din urmă a înzestrat Franţa cu o reproducere completă a Columnei, iar o altă copie integrală a columnei se găseşte în Anglia, la muzeul Victoria din iniţiativă reginei Victoria. Jérȏme Muzino a copiat şi a publicat Columna lui Traian în 130 de planşe, iar Petro Bartoli, anticarul papei şi reginei Christina a Suediei, a retuşat desenul lui Muzino, dar nu a atins o perfecţiune a copiei, deoarece nu a redat mişcările spiralei, iar personajele sunt redate în linie orizontală.
,,Reliefurile Columnei sunt cu adevărat imn închinat bravurii armatei romane, disciplinei de fier care o dirija, capacităţii de îndurare a soldatului din legiuni romane sau din trupele auxiliare. Nimic teatral în aceste imagini; dimpotrivă, o reţinere şi o seriozitate care-i fac pe legionarii lui Traian adevăraţi cetăţeni, îmbrăcaţi însă în loc de togă, cu platoşa soldăţeasca”. În același timp, imaginile Columnei sunt străbătute de un incontestabil respect faţă de dacii învinşi într-o luptă inegală, cum arată R. Bianchi Bandinelli, mare specialist italian în istoria artei antice. „Demnitatea figurilor lui Decebal şi ale căpeteniilor dace, rezistenta îndârjită pe care majoritatea dacilor o opun armelor romane sunt, pe Columna, mărturia unui respect şi a unui umanism care înnobilează creaţia artiştilor… Pe scena Columnei, Decebal, aflat în simetrie cu împăratul Traian pe o stâncă mai ridicată impune o atitudine demnă, calmă, fără niciun gest de umilire, rămânând în poziţie verticală, marcând cererea de pace cu gest discret”.
La inaugurare, prof. dr. Alexandru Diaconescu și conf. dr. Paul Cheptea au vorbit despre Columna lui Traian, despre importanța ei pentru istorie în general și istoria României în special, despre daci și romani, despre Decebal și Traian și confruntarea dintre ei. Pentru prima dată mulți vizitatori au descoperit cât de interesante sunt reprezentările de pe Columna lui Traian. „Proiectul este turistic și educațional – își propune să ofere perspectiva echilibrată acceptată de arheologi și istorici despre ceea ce s-a petrecut acum 1900 de ani în acest spațiu, acceptând legendele dar nu și speculațiile nefondate asupra istoriei dacilor și romanilor. Probabil, cea mai cunoscută scenă de pe Columna lui Traian – cea a sinuciderii regelui dac Decebal. În general însă, românii cunosc destul de puține lucruri despre Columna lui Traian, unul dintre monumentele remarcabile ale antichității și un izvor documentar de primă importanță pentru ceea ce s-a petrecut în acest spațiu la hotarul dintre ere. Muzeul <Columna lui Traian> din Costești contribuie la cunoașterea a două popoare ale epocii, prezintă extraordinara încleștare dintre daci și romani, încrâncenarea romanilor pentru a cuceri acest spațiu și curajul dacilor de a se opune unui imperiu în expansiune. Toate prezentările au fost făcute ținând seama de cercetările științifice, echilibrat, aducând în atenția vizitatorilor puncte de vedere ale arheologilor și istoricilor cu pregătire solidă”, au precizat reprezentanții muzeului.
Acest muzeu în aer liber prezintă toate scenele de pe Columna lui Traian și este deschis la poalele cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Turiştii care ajung aici sunt invitaţi să-l viziteze. „Muzeul Columna lui Traian expune pentru prima dată în România, în afara Muzeului Naţional de Istorie a României, toate metopele (segmentele) Columnei lui Traian, transpuse fotografic, la rezoluţie înaltă. Muzeul se va deschide chiar în perimetrul format de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi se doreşte a avea un rol cultural, educaţional şi turistic”, au informat reprezentanţii muzeului, realizat în urma unei iniţiative private. Turiştii vor avea ocazia să vizioneze imaginile columnei în tur ghidat, cu explicarea celor mai importante momente. Columna lui Traian, unul dintre marile monumente ale Antichităţii, descrie în scenele sale războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea.
Știind sentimentele ce ne poartă după pierderea războiului de către strămoșii geto-daci în fața miriapodului imperial roman, poate că ar fi fost indicat să avem copii și după metopele Arcului de Triumf al lui Galeriu din Salonic (Grecia), unde armata dacilor apare învingătoare, cu steagurile draconare desfășurate în vânt.
Lasă un răspuns