Digitalizarea Sălajului istoric

Mai multe obiective istorice de interes din județul Sălaj au fost digitalizate și incluse într-un program de conservare a patrimoniului numit „Pixels for Heritage” pe care îl derulează Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, începând cu anul 2018. Astfel, monumente precum Castelul Bay din Treznea, Conacul și cripta familiei Jósika din Surduc sau Conacul Hatfaludy din Hida, dar și alte monumente istorice și arheologice din județul Sălaj au fost scanate utilizându-se tehnici fotogrammetrice, atât de la sol, cât și de la joasă altitudine, producând pe lângă modele 3D și ridicări topografice, modele digitale ale terenului de înaltă precizie și analize H-RTI. „Pixels for Heritage” este un program-platformă, interinstituțional, al cărui scop este acela de a crea o direcție coerentă în sfera digitalizării patrimoniului mobil și imobil cu un segment cronologic cuprins între preistorie și epoca contemporană. „Pixels for Heritage” urmărește realizarea de modele digitale fotogrammetrice 3D pentru monumente istorice și situri arheologice din Sălaj, conservarea și restaurarea digitală a patrimoniului cultural construit supus unor riscuri de distrugere sau aflat în stare avansată de degradare, dar și sprijinirea proiectelor și programelor de restaurare a monumentelor istorice prin furnizarea de informații detaliate pentru realizarea studiilor științifice și a proiectelor de restaurare.

De asemenea, proiectul își propune să contribuie la actualizarea Listei Monumentelor Istorice și a Repertoriului Arheologic Național și să promoveze patrimoniul cultural folosind noile tehnologii și mediul online. Rezultatele proiectului „Pixels for Heritage” au fost prezentate în cadrul unei conferințe. Acest proiect „s-a nascut dintr-o idee, din pasiune, din pricepere”, dar mai ales din dorința de a găsi colaboratori în efortul MJIAZ, de a promova patrimoniul sălăjan, proiect ce a fost realizat cu sprijinul Institutului Național al Patrimoniului. Conferința a fost susținută de către Corina Bejenariu director MJIAZ, directorul adjunct în cadrul INP București, Bogdan Sandric și cercetătorul științific Horațiu Cociș de la MJIAZ, cel care a avut ideea acestui proiect, ce își propune o formă de salvare digitală a monumentelor sălăjene. Despre situația acestor monumente managerul Corina Bejenariu spune că „nu este fericită, deloc”, iar salvarea lor digitală și posibilitatea de a fi prezentate publicului larg, poate să ofere măcar unora dintre ele o șansă la supraviețuire „măcar în al XII-lea ceas”. Prin acest proiect se dorește sensibilizarea, în primul rând a publicului sălăjean, care să fie atent la aceste monumente pe care le are și care sunt ca o „cartea de identitate”, iar în al doilea rând sensibilizarea autorităților locale ce dețin în proprietate unele dintre aceste monumente. „Este fundamental greșit să oferim o componentă etnică patrimoniului, sunt ale noastre și e imperativ să le salvăm”.

Prin acest proiect „Pixels for Heritage” au fost scanate opt monumente: castelul Bay din Treznea, conacul Hatfaludy din Hida, castelul Bethlen din Dragu, conacul, capela și cripta familiei Jósika din Surduc, Biserica de pe domeniu Haller din Girbou. „Unele dintre ele – o spune cu tristețe Corina Bejenariu-vor exista peste timp doar la nivelul acestei arhive digitale, iar monumentul de la Treznea (castelul Bay) va fi primul ale cărui zile sunt deja numărate”. Managerul afirmă că „nu știe dacă acolo se mai poate face ceva”, iar din informațiile sale ar rezulta că „lucrurile merg într-o direcție care amenință cu dispariția acestui obiectiv”, motiv pentru care a fost ales ca prim obiectiv pentru a fi lansat după digitalizarea și modelarea 3D pe social media, pe site-ul Muzeului către public.

Bogdan Sandric, directorul adjunct de la INP, a vorbit despre situația dramatică a monumenelor sălăjene, după scanările efectuate de echipa sa, care „este la fel de tristă ca în toată țara”. Sandric a vorbit de un păcat al autorităților, acela de a nu reuși să cheltuie toți banii puși la dispoziție prin Programul Național de Restaurare. „Din păcate lista e lungă de monumente pe care le putem salva, doar digital” a declarat Sandric, care își pune speranțele în viitorul Cod al Patrimoniului, ce ar permite în opina lui ca „Statul să intervină ferm când e vorba de conservare, restaurare și mai ales protejarea de patrimoniu inclusiv prin confiscarea monumentelor.” Bogdan Sandric a vorbit și de amenințarea permanentă, cu care se confruntă siturile arheologice, din partea braconierilor înarmați cu detectoare de metal și care pentru o singură monedă, sunt în stare să răscolească și să distrugă un sit întreg.

Legat de parteneriatul din cadrul acestui proiect, directorul INP a mulțumit Corinei Bejenariu și lui Horațiu Cociș pentru „găzduirea absolut fabuloasă” a echipei sale la Zalău, iar gândul său ar fi crearea „într-un an, doi” a unui centru de digitalizare, sub umbrela celor două instituții, care să conserve, promoveze și să cerceteze forme de patrimoniu cultural, pentru ca și „fotografia este o formă de cercetare științifică”. Referitor la digitalizarea monumentelor din Sălaj, Corina Bejenariu speră să obțină o finanțare care să ajute MJIAZ să-și completeze echipamentele existente la momentul acesta, deoarece ceea ce se s-a realizat până acum e făcut cu echipamentul celor de la INP, însă munca efectivă, de modelare, este a cercetătorului științific sălăjean Horațiu Cociș.

La rândul său, cercetătorul științific Horațiu Cocis, a vorbit despre proiectul „Pixels for Heritage”, care a apărut în momentul care nu se mai poate face nimic pentru un monument, precum cazul de la Treznea. El a făcut o comparație cu digitalizarea în cazul Palmirei și Notre Dame-ului, ce permite posibilitatea de reconstrucție, cel puțin în cazul catedralei, unde digitalizarea s-a făcut cu scanere laser, iar acest lucru se încearcă la o scară mai mică în Sălaj. Despre „Pixels for Heritage”, cercetătorul spune că se folosește metoda „low cost”, adică nu se folosește scanări de sute de mii de euro, ci instrumente destul de ieftine, accesibile pe piața cu potențial destul de ridicat. Modele sunt încărcate pe platforma Sketchfab și acest lucru permite popularizarea problemei cu care se confruntă aceste monumente. Referitor la ideea unui centru despre care vorbea directorul INP, Cociș spune că poate prinde cu un ajutor exterior, deoarce nu se urmărește vinderea modelelor, ci „liberalizarea” informației, să fie gratis pentru publicul larg, iar rolul ar fi de „aruncare în societate a dozei de conștientizare a patrimoniului”.

Lăudabilă această inițiativă ce va aduce îm prim-plan aceste probleme de care uităm luați de agitația cotidiană. Poate astfel ne vom îndrepta fața și către aceste valori ale istoriei noastre, acordându-le atenție și credit, până nu va fi prea târziu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*