Lunga noapte a carantinei măcel de libertăți…

Și totuși, ce v-a mânat atât de aprig în „luptă”? Și cui ați declarat acest „război” de dincolo de fontul anticovid?… Pentru că, mult prea departe v-ați trimis pretorienii, și peste mult prea multe pagini ale Constituției ați călcat, pentru a mai crede în bunul vostru spirit de „apărători”… Și ce „vegheați” cu atâta strășnicie? Avioanele plecate spre sclavagismul „de carantină” al lucrătorilor noștri?! Că nu pare să vă fi deranjat văzul… Or, mizeriile și vomele nonștiințifice ale unor specialiști de a-i voștri (specialiști în orice, în ură, în ranchiună, în plăți de polițe, în prezervarea unor interese, dar nu în boli), care, iarăși, nu v-au „răscolit”… Și nu v-am văzut atât de încrâncenați nici măcar în clipa în care era vorba despre asigurarea rezervelor noastre de materiale sanitare…

V-a izbit însă pofta de adevăr! Dar ăia care mințeau pentru voi în campaniile electorale, postacii de partid care, nu promovau, ci vărsau de-a dreptul șiroaie de fake news-uri, nu v-au perturbat. Nu atunci… Pentru că nu aveați nici o stânjeneală în fața maldărelor de dezinformări violent vitriolante, de exagerări grosolane despre rostul vostru politic…

Acum aveți un (alt) scop, nu?! Iar lupta, firească în astfel de momente, cu dezinformarea v-a devenit atât de dragă că pare a se fi transformat într-un măcel pofticios al libertăților de exprimare. Și vă curg atât de rău balele, ținute în voi în vremurile normale de până mai ieri, că nici măștile nu vă mai ajută! Și supurează de-a dreptul noua formă de dușmănie politică la adresa presei pe lângă cusăturile crăpate… Ale măștilor pe care le-ați făcut botnițe pentru noi, dar voi le folosiți pentru a vă ascunde rictusurile tot mai bolnăvicioase ale poftelor ce le-ați poftit!…

Lunga noapte a carantinei v-a picat mănușă, nu-i așa?! Și profitați, „rupeți”, fără a fi nevoiți să mai intrați, „political correctness”, „la rupere”! Pesemne nici nu mai știți ce înseamnă asta. Că vă e bine așa; strivind ceea ce altfel nu ați fi fost în stare nici măcar să atingeți în „normalul” vostru de cameleoni epigonici. Dar de ce atâta sete în a strivi? Nici într-un război nu ar fi fost poate atâta ură politică împotriva unei bresle. Și nu doar o breaslă a jurnaliștilor. Nici una doar a gazetarilor. Ci una a acelora care servesc libertatea de exprimare. Și în care sunt, laolaltă, căci e front!, și jurnaliști, și nonjurnaliști. Și oameni corecți profesional, și instigatori, și săpători în haznale… Ca în politică, nu? Pentru că, astăzi, acum, în front, mizeriile sunt la fel, și la unii și la alții. Duhnesc la fel. Doar că unii au posibilitatea de a le impune pe post de servituții pentru ceilalți…

Jurnaliștii scriu acum de pe „front”… Și au inclusiv dreptul de a greși… Și au și dreptul de a fi informați oficial în clipa în care vouă vi se pare că au greșit… Dar, voi nu vedeți asta… Pentru că nu sunteți cu adevărat pe acel front. Nu toți… Și sunteți mult prea mulți cei ce doar vă satisfaceți setea de răzbunare dintr-un turn de cenzură. De unde smulgeți fișele internetului din ziduri… Dar, vedeți că zidurile rămân! Și să nu vă treziți cu ăia pe care îi cenzurați acum că or să vă scrijelească, fie și cu unghiile goale de va fi nevoie, mesaje în varul nestins al libertății de exprimare!

Nu încercați să transformați libertatea de exprimare într-o „Balta albă” în care să-i fi stins dimpreună cu molima… Pentru că ziariștii sunt aidoma păsărilor libertății; renasc înainte de a le fi pus voi definitiv piciorul pe grumaz, înainte de a le fi strivit pe îndelete cu bocancul degetele din care stilourilor își varsă năduful ori apasă, până la sânge, tastele neîncremenite ale calculatoarelor…

Și, chiar de nu vă pasă (emoțional erați în carantină dinaintea molimei, de treizeci de ani încoace sunteți doar cadavre), să știți că oamenii ăia suferă… Pentru că, pe front, gazetarul măcar știe că, de va primi un glonț în ceafă, va muri la datorie, eroic, fie și în anonimatul contemporanilor. Dar voi i-ați smuls și acest drept. Și îl „omorâți”, luându-i ceea ce îi este mai sfânt.

Da există site -uri ce păcătuiesc grav în felul de a „împacheta” informațiile. Există site -uri ce manipulează voit prin și pentru personajele pe care le au în spatele lor. Dar asta nu înseamnă că aveați dreptul să-i dați un cot Justiției și să-i luați locul! Pentru că nu puteți fi mai presus de ea; nici măcar în situația de acum.

De ce nu ați avizat toate acele site-uri cu un timp rezonabil de răspuns, de reacție, de îndreptare (dacă ele considerau ca e cazul)? Și nu de pe azi pe mâine, căci poate și oamenii ăia au fost undeva la datorie și nu au putut răspunde acuzațiilor voastre.

Nu trebuia să schilodiți dreptul și libertatea de exprimare! Pentru că nu aveți căderea de a face voi „analize”! Trebuia să vă consultați cu asociațiile profesionale ale breslei, stabilind dimpreună o metodologie. Pentru ca un astfel de site să fie întâi avertizat să retragă articolele nepotrivite misiunii minune pe care vă credeți îndreptățiți a o împlini, aproape „inchizițional”, trebuia ca jurnaliștilor să le fie oferită posibilitatea de a retrage singuri acele articole ori să afișeze obligatoriu, într-un loc vizibil, mesajul că își asumă public faptul că informațiile prezentate nu provin din surse verificate, denaturează realitatea și sunt susceptibile a dezinforma. Dacă refuzau acest lucru, dar tot într-un interval de timp rezonabil, se putea interveni coercitiv. (Și nu, nici măcar ANCOM nu ar fi trebuit să se așeze slugarnic în poziția de patruped politic la comandă… Pentru că, scuza ulterioară, aceea că „a executat un ordin”, nu-l va deroga; mai citiți și un pic de istorie, măi băieți!).

În fond, ce ați fi vrut voi?… Ca presa și nonpresa de pe internet să scrie despre păpădii și petale de crin?! Dar câți corespondenți de front, căci asta sunt acum mulți jurnaliști, au scris în situații limită despre florile de mac dintre șenilele tancurilor, și nu despre tancurile aducătoare de moarte, despre albastrul cerului, și nu despre ghiulele ce se rostogoleau din văzduhuri, despre liniștea norilor, și nu despre prăpădul aerian din înalturi?!…

Mai citiți dară și un pic de istorie…

One Response to Lunga noapte a carantinei măcel de libertăți…

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *