O navă comercială grecească, din sec. III î.Hr., la… Constanța!

În cadrul Muzeului Național al Marinei Române din Constanța, în expoziția sa de bază, unul dintre exponatele care atrage atenția vizitatorilor este un „sit arheologic submers”, prezent în sala dedicată perioadei grecești și care cuprinde elemente dintr-o epavă a unei nave comerciale grecești datând din secolul III î.Hr. Acest sit, descoperit în avanportul Mangalia (anticul Callatis), are o deosebită valoare pentru istoriografia și muzeele din România.

Nava grecească avea o lungime de aproximativ 35 de metri și o lățime de șase metri și naviga cel mai probabil dinspre unul din centrele comerciale ale lumii grecești, îndreptându-se către Callatis. Se presupune că la intrarea în acest port a fost interceptată de pirați și incendiată (fapt dovedit de urmele de arsură existente). Cel mai probabil nava, după „lovitura” fatală, s-a depus încet pe fundul nisipos al apei, pentru că o mare parte din încărcătura sa a fost păstrată intactă. Un alt argument pentru această ipoteză este și adâncimea mică, de șase metri, la care a fost descoperită.

Epava a fost semnalată pentru prima dată în toamna anului 1969 de către o echipă de scafandri militari condusă de comandorul Scarlat. Ofițerul de marină Constantin Scarlat, om de știință și scafandru de excepție, fondator de școală în domeniu, împreună cu copiii și adolescenții din clubul său de acvanauți a făcut descoperiri împortante pentru istoria localităților de pe litoralul românesc, a imortalizat pe peliculă aspecte inedite din împărăția tăcerii și a scos la suprafață peste 2000 de obiecte de ceramică, piatră, fier datând de peste 20 de veacuri, o parte dintre ele găsindu-și locul în Secția de cercetări marine, care a ființat temporar în cadrul Muzeului Marinei Române. Acesta a reuşit să salveze câteva fragmente din bordajul navei grecești, mai sus amintită, precum şi obiecte aparţinând echipajului, acestea fiind incluse ulterior în patrimoniul Muzeului Național al Marinei Române.

Dintre obiectele originale descoperite în acest sit amintim o bucată de lemn din copastia navei, țigle și olane de factură grecească, topoare de abordaj folosite pe ambarcațiunile grecești, ghiulelele de piatră utilizate de pirați, foarte probabil împreună cu săgeți aprinse. Vasele de ceramică, nelipsite de pe navele de comerț, erau utilizate pentru a se transporta mierea, seul, dar și ceara, diferite tipuri de rășini, vin, sau, în cele de dimensiuni mari, grâne. Aceste vase aveau o formă caracteristică, cu partea inferioară alungită pentru a putea fi fixate în nisip, pe fundul navei. Modul în care erau depozitate le conferea stabilitate în timpul transportului și de aceea s-au păstrat timp de secole.

Callatis a fost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia) din secolul al VI-lea î.Hr.. Colonia a fost fondată pe locul unei aşezări getice cunoscută sub numele de Acervetis sau Cerbatis, pe un teren fertil aflat în vecinătatea mării şi a unui lac cu apă dulce, actualul Lac Mangalia. Din Callatis sunt originari vestiţii învăţaţi care au trăit în Egiptul elenistic: Demetrios, Heracleides, Satyros, Istros, Thales. Legătura cu acest îndepărtat Egipt a continuat de-a lungul mileniilor (vechea religie Valaho – Egipteană). În prezent portul și jumătate din orașul din antichitate sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alteori sub stăpânirile succesive ale perșilor, ale macedonenilor, ale dacilor, și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare (timpurie aici, cum o dovedesc cercetările arheologice, începute în 1915 de Vasile Pârvan). Cetatea, însă, este distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII și IX, din ea rămânând o simplă așezare de pescari.

Dar, așa cum descoperirea faptului că domnitorul Ștefan cel Mare avea o importantă flotă de pânzare cu care străbătea nu numai apele fluviale ale Dunării, dar trecea cu aceasta prin Marea Neagră și făcea comerț în Marea Mediterană, a fost o reală surpriză, tot astfel existența în sec. III î.Hr.. a unor nave comerciale destul de mari și importante ce ancorau în apele portului cetății Callatis dovedește o vie activitate comercială, dar și inventivitatea de care se bucura societatea umană de acum două milenii și jumătate. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*