Paharul globular „cu spirale”…

În multitudinea de forme și desene cu care ne surprinde în mod plăcut Cultura Cucuteniană se află și un pahar globular aflat în depozitul Muzeului Judeţean Botoşani.  Descoperit la Vorniceni – Pod Ibăneasa (jud. Botoșani) și aparținând de Cultura Cucuteni, faza A-B1. Vasul are gâtul cilindric, corpul globular, iar fundul semisferic (așa cum vor evolua din aceste forme rhytonurile, ca vase de ritual, mai apoi, având un echilibru precar, după ce și-au terminat rostul în libațiune). Pe gât este ornamentat cu motive pictate tricrom, iar pe corp sunt motive bicrome. Este lucrat din pastă fină și ars oxidant. Pe fundul semisferic apar ca motive două spirale de sens contrar (stânga – dreapta) ce semnifică posibil două lumi (tărâmuri) sau două sensuri ale timpului (praguri, sau treceri, când timpul „se dublează” – timp al lui Bachuss sau Dionysos). Această instabilitate a vasului creată de existența fundului semisferic o vom întâlni mai apoi la vasele de tip Rhyta (rhytonuri), dar aici ea este susținută ca mesaj și de către cele două spirale contrare. Acest „contrar” îl vom mai întâlni la sculpturile ce au fost create pentru Forumul lui Traian din Roma, unde dacii apar cu o mână susținută în eșarfă (suspendată). Schimbarea de timp ce vine periodic (pragurile timpului) va bulversa întreaga lume pentru o vreme…

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolia este una dintre cele mai vechi civilizații din Europa (5.200 – 3.200 î.Hr.), și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iașiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate așezările umane din Sumer și Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350.000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei. Pe teritoriul României, cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni. Poate aceasta să explice și prezența pe această ceramică a unor simboluri spirituale străvechi (Yin și Yang, Svastică, Cruce) apărute prima dată în Europa vechile în culturile Danubiano-Pontice (Cucuteni și Turdaș) și abia apoi la distanță de mii de ani și kilometri în Asia. Pe ceramica tip cucuteniană predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații. S-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte. În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa necropolelor. Specialiștii vorbesc despre un cult al zeiței-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populația Cucuteni practica și diferite culte solare evidențiate mai ales prin pictură. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Situl cucutenian de la Vorniceni, judeţul Botoşani se află la cca. trei kilometri est de sat, pe un bot de deal, pe malul drept al pârâului Ibăneasa, în stânga şoselei Vorniceni – Săveni. Primele cercetări de suprafaţă au fost făcute de prof. Aristotel Crâşmaru şi colectivul RAJB. Aşezarea de la Pod Ibăneasa se află la egală distanţă de cunoscutele aşezări cucuteniene (zece kilometri) de la Drăguşeni şi Corlăteni, încadrându-se în Câmpia Jijiei superioare. Săpăturile de salvare au început în anul 2001. (George V. Grigore)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*