În colecțiile Muzeului Județean de Istorie Botoșani se află și un „vas cu prag interior” din ceramică. Descoperit în locația Vorniceni-Pod Ibăneasa de către arheologul botoșănean Maria Diaconescu, el a fost încadrat în Cultura Cucuteni, faza A-B1. Acest tip de vas apare extrem de rar în cadrul acestei civilizații, fiind probabil cu rol de a păstra statuete („casa zeilor” – așa cum apar în alte așezări cucuteniene – completate cu un sobor al zeițelor). Văzut în această ipostază, el apare ca un fel de sală a tronului statuar, unde zeitățile stau pe margine, aflându-se în cerc, într-o „lume” aparent închisă, supusă unei forțe centrifuge și gravitaționale posibil planetare. Tot astfel apare pe margine scaunul lui Dumnezeu în absida – altar a bisericilor ortodoxe, iar pe dolmene apare zeitatea ce „îmbrățișează” lumea noastră materială. Pentru a-i justifica destinația, acest vas a fost descoperit împreună cu o statuetă mică fragmentară (feminină), de la care s-a păstrat doar jumătatea inferioară. Vasul a fost modelat din pastă foarte fină, ars oxidant, la roşu. Forma este oarecum tronconică la exterior, buza înclinată spre interior, cu o proeminenţă străpunsă sub diametrul maxim al vasului. În interior e modelat sub formă de „cupă cu prag”. A fost decorat în două registre, cu roşu pe fond alb. Decorul de pe buză e compus din perle albe încadrate de benzi arcuite, roşii brune. Pe corpul vasului sunt linii paralele albe şi roşii. Pictura este deteriorată parțial. Dimensiuni: înălțime șapte centimetri; diametru maxim: 12,4 centimetri, diametru gură: 10,4 centimetri; diametru bază: șapte centimetri.
Situl cucutenian de la Vorniceni, judeţul Botoşani se află la cca. trei kilometri est de sat, pe un bot de deal, pe malul drept al pârâului Ibăneasa, în stânga şoselei Vorniceni – Săveni. Primele cercetări de suprafaţă au fost făcute de prof. Aristotel Crâşmaru şi colectivul RAJB. Aşezarea de la Pod Ibăneasa se află la egală distanţă de cunoscutele aşezări cucuteniene (10 km) de la Drăguşeni şi Corlăteni, încadrându-se în Câmpia Jijiei superioare. Săpăturile de salvare au început în anul 2001.Aşezarea a fost periclitată de lucrările de amenajare hidrotehnică pentru regularizarea cursului apelor Ibăneasa – Jijia şi de construcţia şoselei Herţa – Săveni, anterioare deschiderii şantierului arheologic.Investigaţiile arheologice s-au dovedit a fi extrem de necesare şi uneori surprinzătoare prin informaţiile relevate ce privesc atât situl în sine, cât şi datele referitoare la faza AB în care se încadrează aşezarea cucuteniană de aici, de asemenea pentru sfârşitul epocii bronzului, prin cercetarea unui cenuşar aparţinând culturii Noua.Colectivul de cercetători a fost format din: Pavel Şadurschi – responsabil, Maria Diaconescu, Eduard Setnic, Aurel Melniciuc (MJ Botoşani), Sergiu Haimovici (UAIC Iaşi), Aurelia Ungureanu (Grup Şcolar „Gh. Asachi” Botoşani), Gheorghe Zaharia – inginer geolog (Atelier „Nord Proiect”).Fondurile alocate: Compania Naţională – Regia „Apele Române” Prut – Iaşi. Ceramica descoperită la Vorniceni aparţine tuturor categoriilor binecunoscute în faza AB.
Printre formele existente aici enumerăm: vase cu dublă boltire, vase de provizii fără decor, pahare, vase cupă cu prag interior, vase binoclu, diferite forme de vase suport, vase tip „hora de la Drăguşeni”, vase turtite cu buza verticală, castroane cu umăr carenat, farfurii, cratere, altăraşe, capace.Printre piesele realizate din silex enumerăm descoperirea a unui topor de silex negru, vârfuri de săgeată şi suliţă, cu retuşe pe ambele feţe, percutoare, gratoare, răzuitoare, nuclee, lame retuşate, piese trunchiate realizate din silex provenind din carierele de la Prut şi Nistru. Din piatră s-au găsit şlefuitoare, râşniţe, topoare trapezoidale neperforate, un mojar. Din lut ars s-a descoperit doar jumătate de fusaiolă. Arama a fost utilizată mai ales la confecţionarea acelor. Din os s-au făcut pandantive, ace, împungătoare, vârf de săgeată, un obiect mic întreg a cărei utilizare e necunoscută, spatule. Pe lângă vase, din lut ars au fost modelate şi figurine antropomorfe şi zoomorfe, de diverse dimensiuni, ornamentate prin incizii sau pictură. Remarcabilă în aşezarea de la Vorniceni este existenţa în formă modelată a perechii divine, două figurine, una masculină şi alta feminină, găsite în L VIII, care atât în ceea ce priveşte dimensiunile cât şi faptul că s-au găsit aproape una de alta, subliniază această idee pentru a doua oară în aşezarea de la Vorniceni. S-au prelevat probe de chirpic, pigmenţi, humă, sol, cărbuni, oase, urmând ca acestea să fie analizate, cercetate. O parte din materialele arheologice descoperite au fost restaurate, fotografiate, desenate.Întreg materialul descoperit se află depozitat la Muzeul Botoşani urmând a fi restaurat. (G.V.G.)
Lasă un răspuns