Privind albumele cu peșteri din România portalul Cetăților Ponorului ne apare ca o poartă imensă către o lume subterană necunoscută. Cetățile Ponorului este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România, aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetățile Ponorului a fost menționat pentru prima data în 1886 de către Nagy Sandor.
În 1929, R. Jeannel și Emil Racoviță cercetează zona intrării. Primii 300 metri ai galeriei active au fost explorați de echipa Institutului de speologie din Cluj în 1949. Din 1951 este cooptată și echipa de alpiniști ai AS Armata Brașov condusă de Emilian Cristea. În competiție intră și o echipă de speleologi francezi. În mai multe expediții este explorată galeria activă. În 1957 este atins sifonul final. În alte două intrări din 1972, echipa de alpinism de la A.S. Armata-Brașov, reușește escaladarea peretelui final de peste o sută de metri înalțime, fără ca să găsească o continuare. Speologii din Ștei sunt cei care au eliminat multe semne de întrebare de pe harta Cetăților. Explorările continuă. Cetățile Ponorului sunt situate pe platoul carstic Padiș (Munții Bihorului) la capătul aval al Văii Cetăților, la 950 metri altitudine.
Se poate ajunge de la Padiș pe marcajul punct albastru (două ore de mers) și șoseaua forestieră care se desface din șoseaua Pietroasa — Padiș. La Cetățile Ponorului se poate ajunge și din centrul stațiunii turistice Arieșeni, urmând drumul comunal până în satul Cobleș, iar de acolo marcajul cu triunghi roșu. Cei zece kilometri până în satul Cobleș se pot parcurge cu autoturismul, iar apoi pe jos. Platoul Padiș este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenată în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri ca Lumea Pierdută, Ghețarul de la Barsa, Cetățile Radesei, Peștera Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapa Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc.
Peștera Cetățile Ponorului are o galerie principală de doi kilometri lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peșteră se face printr-un „portal” de 70 metri înalțime și 30 metri lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta (300 metri adâncime, 1000 metri diametru). După câțiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 metri diametru și 150 metri înălțime, cu pereți verticali.
Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peștera de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăților. A treia dolină este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. După ce se trece de zona luminată natural prin spărturile celor trei doline, în galeria peșterii mai apar două izbucuri puternice de apă. Este apa care s-a pierdut în Poiana Ponor. Apoi se pătrunde în zona dificilă unde bolovani și trunchiuri de copaci cladesc baricade peste care apa formează cascade si vâltori. Pentru înaintare se folosesc tehnici alpinistice și bărci de cauciuc.
Prima sală, ușor alungită are în partea superioară o galerie fosilă de 300 metri. Urmează „Sala Taberei”, o verticală și primul lac navigabil. Se trece o noua baricadă, lacul al doilea și o galerie impresionantă de 70 metri înălțime ce duce la lacul 3 și 4. Sifonul sau lacul 5 ce urmează se poate trece pe sus, printr-o galerie fosilă după care urmează lacul 6 lung de 85 metri. Se trec următoarele trei lacuri pentru a ajunge într-o zonă în care apar speleoteme, „Sala Florilor de Piatră”, în care se găsesc interesante stalagmite arenacee.
Porțiunea de după această sală apare inundată parțial de lacurile 10, 11 și 12. „Galeria Venețiană”, frumos concreționată, dă acces într-o sală cu un mare grohotiș, apoi galeria se inundă formând lacul 14, ce duce la sifonul terminal, încurcat de trunchiuri de pomi. Din acest punct, sfârșitul propriu-zis al galeriei, începând din 1972 alpiniștii au efectuat o mulțime de escalade în căutarea pasajului de trecere spre aval. S-a reușit urcarea a 120 m, dar galeriile găsite până acum nu au încă legatură cu activul principal. Peștera Cetățile Ponorului poate fi vizitată, atât zona de suprafața cât și galeria subterană până la „Sala Taberei” cu mijloace de iluminare și cizme de cauciuc.
În continuare, galeria activa poate fi parcursă de echipe de speologi experimentați și necesită costume impermeabile, bărci de cauciuc, cizme, corzi, coboratoare, blocatoare. Fauna este relativ bogată, incomplet studiată. A fost identificat coleopterul Pholeuon (s.str.) knirschi cetatensis, crustaceul Bathynella, lilieci: Myotis Myotis, Myotis Daubentonii și Plecotus Austeriacus.
Lasă un răspuns