Acest mormânt monumental tracic (geții sudici) se află la sud-est de satul Mezek (Muntele Rodopi, la 10 – 13 km de orașul Svilengrad) în movila Meltepe. Mormântul a fost construit în jurul secolelor IV-III î.Hr. A fost descoperit din întâmplare de localnici, în anul 1931. Este cel mai mare și unul dintre cele mai interesante și impresionante morminte de cupole de tip micenean din Tracia. Este păstrat complet în forma sa inițială. A fost cercetată de prof. Bogdan Filov – un arheolog și om politic bulgar, prim-ministru al Bulgariei în două guverne în perioada 1940 – 1943.
Mormântul este acoperit cu un impresionant terasament tip movilă cu o înălțime de 14-15 metri și un diametru la baza de 90 metri. Este format din blocuri de piatră tăiate și legate prin cleme de fier. Intrarea în mormânt se face pe un coridor (dromos) de peste 20 metri lungime. Urmează două vestibulare dreptunghiulare, urmate de o cameră funerară rotundă (reprezentând cupola cerească?) cu o cupolă în formă de coș (aspirația în tunelul de lumină?). Lungimea totală a căii de acces este de aproximativ 31 metri. Un număr mare de obiecte din aur, bronz, fier, sticlă și ceramică au fost găsite în mormânt și sunt expuse în muzeele din Sofia și Haskovo. Printre ele se numără ornamente din aur, cercei, un pieptar de fier, vase de argint, aur, bronz și lut, un candelabru de bronz (un sfeșnic mare cu trei vârfuri, cu lămpi), înălțime de 134 cm, decorat cu o statuetă mare de satiră dansantă. Una dintre cele mai interesante descoperiri este o statuie de bronz de mistreț în dimensiune reală, datată în a doua jumătate a IV-lea î.Hr., descoperită în terasamentul movilei de un țăran în anul 1908. Sculptura din bronz a mistrețului, cu o greutate de 177 kg. Se afă astăzi găzduită în Muzeul Arheologic Istanbul – Turcia, deoarece în 1908 zona era încă în limitele Turciei. Muzeul Haskovo găzduiește o copie din ipsos a originalului.
Ca simbol, în China, mistrețul este emblema neamului Miao, el reprezentând o formă antică a tradiției chineze: mistrețul este prins sau gonit de Yi-Arcașul, care este un războinic, asemenea lui Hercule care capturează mistrețul din Erimant, sau Meleagru cu ajutorul lui Tezeu și Atalanta care îl vânează pe cel din Calydon. Aici avem de a face, în mod cert, cu un simbolism de ordin ciclic, prin subsituirea unei domnii cu alta, a unei kalpa cu alta, acest ciclu fiind desemnat în spatiul hindus ca fiind acela al mistrețului alb. Mistrețul are un caracter hiperborean, deci primordial. El este avatarul sub care Vishnu a readus pământul la suprafața apelor și la organizat. Mistretul (varaha) este și Vishnu ce intră în pământ căutând piciorul stâlpului de foc, care nu este alceva decât lingamul lui Shiva, timp în care Hamsa-Brahma îi caută vârful în slava cerului. Pământul apare astfel, în mod foarte general, ca fiind atribuit lui Varaha (Vishnu), sub ai cărui colți, sau în ale cărui brațe, el apare ca pământul sfânt cel dintâi. În Japonia, mistrețul apare ca un animal zodiacal, asociat curajului și chiar temerității, pe el călărind kami al războinicului Inoshishi (porcul sălbatic, mistrețul) fiind ultimul dintre cele 12 simboluri zodiacale. Însuși zeul războiului, Usa-Hachiman, este reprezentat uneori cu un chip de mistreț, în fața sanctuarelor sintoiste consacrate lui Wakenokiyomaro aflându-se statuete reprezentând mistreți. Simbolistica mistrețului este destul de întâlnită și la budiști, el apărând în centru Roții Existentei sub forma unui animal negru, simbol al prostiei și patimilor. Uneori i se spune porc, acesta fiind aspectul sub care trebuie privite semnificațiile sale obscure, înțelegând din asta că, pe cât de nobil este simbolismul mistrețului, pe atât de vrednic de dispreț este cel al porcului, și asta fără a pierde din vedere că porcul sălbatic este simbolul desfrâului și al brutalității. Scroafa de diamant are un rol foarte important în Vajrayana, fiind atributul așa numitei Vajra varahi, care manifestă un aspect feminin al stării de veghe.
Această zeitate, legată de ciclul lui Hevajra, căruia îi este tovarășă, jumătatea feminină, ca și de cel al lui Samvara, trebuie să fie asimilată cu realizarea Vacuității și cu canalul subtil central (sushumma), în care se vor adună răsuflările spre a da drumul Fericirii. Mistrețul apare de foarte multe ori pe însemnele militare galice, în special pe acelea de pe arcul de triumf de la Orange și pe monedele din epoca de independență, asemenea cu multe statuete din bronz sau reprezentări pe basoreliefuri din piatră. Însă acest simbol nu are nimic de a face cu clasa războinicilor, ci cu clasa preotească, singura în stare să se opună primeia. Ca și druidul, mistrețul este strâns legat de pădure, hrănindu-se cu ghinda stejarului, iar scroafa care este înconjurată de pui, scurmă pământul la rădăcina mărului, arborele nemuririi. Confundat cu porcul, de care se deosebește destul de greu, mistrețul va constitui hrana sacrificială la sărbătoarea de Samain și este animalul consacrat lui Lug. Moccus (porc) este un supranume al lui Mercur, Twrch trwyth (rege) se opune lui Arthur, reprezentând sacerdoțiul în lupta cu regalitatea, într-o epocă de decadență spirituală, tatăl lui Lug se transformă într-un fel de porc druidic, pentru a scăpa de urmăritori, dar moare sub chip de om ș.a.
Exemplele ar putea continua sesizând că interpretarea occidentală a simbolismului acestui animal este întotdeauna benefică, chiar și în textele de inspirație creștină. Cu toate acestea, tendințele generale ale creștinismului vor intra în contradicție cu toate interpretările anterioare, în tradiția creștină mistrețul fiind simbolul demonului, fie prin asociere cu porcul, ca simbol lacom și lubric, fie datorită comportamentului reprezit, nestăpânit al acestui animal, care amintește de iureșul patimilor, fie ca amintește de prăpădul pe care îl face în câmp, livezi, vii, amintind de dezlănțuirea plină de pierzanie a forțelor oculte. Abordând porcul, ruda sau opusul mistrețului, cei care sunt atât de des confundați sau suprapuși, descoperim că el simbolizează aproape universal lăcomia, voracitatea, înghițind tot ceea ce găsește în față, fără a ține cont de consecințe, de a face o selecție a distrugerilor, asemenea majorității forțelor oarbe ale naturii. Fiind asociat în special cu distrugerea, cu pierderea, porcul devine simbolul forțelor cele mai obscure, sub toate formele lor: ignoranța, lacomie, desfrâu, egoism, etc., semnificativă fiind interpretarea dată de kirghizi, pentru care porcul este un simbol nu numai de perversitate, dar și de răutate. Această formă de interpretare poate fi ușor confundată cu vechile legende în care unele personaje transformau oamenii în porci, simbolizând atribuirea unei pedepse care relevă tot ceea ce stă la baza comportamentului celui transformat, tendințelor adânci ale caracterului și naturii sale, atât timp cât nu există speranța îndreptării, a controlului respectivelor calități. Este bine să amintim de considerațiile creștine care țin cont de faptul că porcul este unul din animalele care se hrănesc din noroi și cu gunoi, fapt care îl cataloghează ca fiind impur.
Acest raționament este o motivație de ordin spiritual în urma căruia este interzis consumul de carne de porc, mai ales la popoarele islamice (pentru creștini folosirea acestei cărni fiind rezervată doar celor care trăiesc senzual). În această linie se înscrie și parabola evanghelică a mărgăritarelor aruncate porcilor, imagine a adevărurilor spirituale relevate fără chibzuință celor care nu sunt demni să primească și nici în stare să le înțeleagă. Vom finaliza cu considerațiile legate de înfățisarea prosperă a acestui animal. Astfel, se va găsi la sino-vietnamezi simbolistici legate de belșug, scroafa cu purcei fiind simbolul cel mai des folosit pentru prosperitate. Să mai amintim aici și de forma „clasică” a pușculiței occidentale (de porc). Dacă mistrețul întruchipează autoritatea spirituală, ca animal agresiv care rupe crângul, el este și simbolul cetelor de războinici curajoși. Aceștia purtau deseori coifuri în formă de cap de mistreț, sau în Grecia antică aveau coifurile împodobite cu colți de mistreț, înșirați strâns, unul lângă celălalt. Mai erau purtate coliere din colți mari de mistreț. Mistrețul este simbolul dorinței de luptă neînfrânate și al ferocității, este ca un soldat neînfricat și înarmat până în dinți, care opune rezistență cavalerește în înfruntarea cu dușmanul și nu se gândește niciodată la fugă. Pe cât este de nobil mistrețul, pe atât este vrednic de dispreț porcul. Porcul sălbatic este simbol al desfrâului și al brutalității.
Statuia mistrețului de la Mezek fiind goală la interior, putea fi umplută cu vin, miere sau lapte, în cadrul unor ritualuri. De aici se puteau umple cupele războinicilor, spre a bea sau a face libații, luând astfel prin transfer din forțele sălbatice ale mistrețului (așa cum erau folosite și rhytonurile din corn animal sau în formă de corp animalier, ca și cupe de ritual). Posibil ca acest mormânt să fi funcționat o perioadă ca și Templu al Mistrețului Războinic. Așa cum geto-dacii aveau ca totem pe Mama Gaya Vultureanca (Acvila, Vulturul), Lupul și Șarpele (a.s.v. stindardul geto-dac), tot astfel tracii (geții sudici) puteau avea ca totem mistrețul războinic.
Despre Mormântul de la Mezek se presupune că a fost folosit și ca templu pentru Heroon – un loc în care erau venerați morții divini, închinat prin anumite ritualuri religioase. A fost folosit de mai multe ori și, cel mai probabil, a servit în final ca mormânt al familiei pentru un aristocrat trac. Au fost găsite urmele a șase înmormântări. O femeie a fost îngropată în vestibul (ca o călăuză? mesager?). Mormântul în sine este o creație arhitecturală magnifică. Pentru a vizita mormântul cu un ghid, trebuie să contactați centrul de informare din satul Mezek. La cerere, Centrul oferă vizite la Mormântul Domului Trac, lângă satul Mezek și la cetatea bizantină medievală din satul Mezek, la cerere. Un alt mormânt cu cupole tracice este situat sub vârful Sheynovets (704 metri altitudine). Vestibulul său este mic și aproape distrus, camera cupolei este încă păstrată, dar podeaua este complet spartă de vânătorii de comori (surse: floareadecolt.com; haskovo-bulgaria.com; agora.com; bulgariatravel.org; scotty.ro; dictionardemotive.bolgspot.com).
Mormântul tracic din Mezek are o mare valoare istorică și atrage interesul multor oameni de știință, arheologi și turiști, chiar și în ziua de astăzi, așteptând descifrarea secretelor pe care încă le mai protejează.
Lasă un răspuns