Schelet vechi de 5.000 de ani, descoperit în zona Râmeț (jud. Alba), într-un complex tumular funerar

Un schelet vechi de peste 5.000 de ani, a fost descoperit în zona Râmeț a județului Alba, în iulie 2019, iar acesta ar putea face lumină în stilul de viață și modul de organizare al societății umane din epoca bronzului. Descoperirea este o premieră pentru arheologii din Alba, care, împreună cu o echipă mixtă de cercetători din Anglia și SUA, au reușit să scoată la suprafață o parte a unui complex funerar tumular în zona Munților Trăscău. În urma cercetărilor preliminarii, s-a ajuns la concluzia că scheletul ar fi aparținut unei persoane în vârstă de circa 20 de ani, corpul fiind înhumat într-un tumul funerar.

Cel mai probabil, persoana înhumată în tumulul respectiv ar fi fost o persoană importantă din comunitatea epocii bronzului. Mai exact, în zona care au săpat arheologii, au fost descoperite 12 locuri cu resturi umane înhumate în perioada epocii bronzului. Săpăturile se desfășoară de peste doi ani. Scheletul va fi datat cu carbon și supus unor alte cercetări amănunțite, iar rezultatele vor fi disponibile peste aproximativ un an. În urma cercetărilor, arheologii și cercetătorii vor putea înțelege mai bine viața oamenilor, cultul înhumării și ritualul care era practicat de aceștia asupra defuncților.

Săpăturile din acest an au scos la suprafață o serie de vestigii pe care, în parte ne așteptam să le găsim, altele au constituit o surpriză deplină și constituie, din mai multe puncte de vedere, o premieră pentru arhitectura funerară de la începutul epocii bronzului, în spațiul carpatic. La Râmeț s-a început escavarea unei movile funerare, a unui tumul, cu dimensiuni impresionante, care de altfel a fost ales să ilustreze, în albumul legat de istoria județului Alba, începutul epocii bronzului. A evidențiat, față de alte puncte, o arhitectură funerară bine gândită, utilizarea unor ringuri de piatră din zona tumulului, dar și material calcaros adus de la o distanță de câțiva kilometri. Ceea ce este extrem de interesant este faptul că săpăturile au evidențiat existența unei incinte, a unui șant circular, la oarecare distanță de tumulul care încojoară acest șanț fiind plin cu fragmente ceramice, oase de animale și resturi de cărbune (depuneri ritualice? – n.a.). Lângă tumulul funerar a fost identificată o incintă circulară construită extrem de îngrijit, cu lespezi de piatră aranjate în cant, a cărei funcționalitate este încă neclară în acest moment”, a declarat într-o conferință de presă doctor Horia Ciugudean. Cercetările au început în anul 2011, în cadrul Proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în Epoca Bronzului în arealul Râmeţ), desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie).

Localitatea Râmeț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 138), localitatea apare sub numele de „Remete”. Mănăstirea Râmeț. Schitul existent aici, întemeiat către sfârșitul secolului al XIV-lea, păstrează vechea biserică de piatră, o construcție dreptunghiulară cu absidă semicirculară decroșată. Naosul este boltit în semicilindru axial, iar pronaosul are boltă semicilindrică transversală, deasupra sa înălțându-se turnul-clopotniță. La interior se află valoroase picturi datorate maestrului Mihul de la Crișul Alb (1483), de asemenea picturi din 1741, în stil postbrâncovenesc, executate de o echipă de maeștrii, în frunte cu Grigore Ranite. Clădirea arhondaricului datează din secolul al XVI-lea și a găzduit prima școală româneasca din jud. Alba. Mănăstirea este marcată și pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 138). Comuna Rîmeț e traversată de o parte a Munților Trascău, cunoscută în zonă cu denumirea de ,,Tarcău”.

Este o comună cu 14 cătune, a căror denumire este luată de la numele de familie al acelora ce viețuiesc acolo. Zone cu interes turistic: Huda lui Papară, Satul Cheia și Cheile Rîmețului, Valea Inzelului, Valea Poienii, Sat Brădești, Poiana narciselor, Peștera din Tarcău, Peștera din Bonta, Vânătarele Ponorului. Este printre comunele cu cele mai multe biserici. Aici sunt șapte biserici parohiale și o mănăstire. Mănăstirea Rîmeț este situată în cătunul Valea Mănăstirii, cu acces auto din Teiuș, la 18 kilometri. Celelalte Biserici le găsim astfel: Biserica din Pleașă, Biserica din valea Uzei sau Albești, Biserica din Olteni, Biserica din Valea Inzelului, Biserica din Brădești, Biserica din Cheia. Satele sunt puțin populate și cu oameni înaintați în vârstă. Cătunele mai populate sunt: cătun Vlădești, Pleașă, Valea Inzelelui, Olteni, Valea făgetului, Brădești, Valea Poienii. Acestea sunt cătune ce depășesc puțin zecefamilii. Restul cătunelor cum ar fi: Prăjăști, Cheia, Boțani, Vicești Bicești și altele, nu depășesc două familii sau două persoane (sat Cheia). La satele propriu-zise din Comuna Rîmeț se ajunge prin Orașul Aiud (surse: alba24.ro; ziare.com; romania24.ro, adevarul.ro; ziarulunirea.ro; turdanews.net; mediafax.ro).

Urme milenare ale unui rit funerar, ale unei societăți cu reguli și ale unor strămoși ce ne „vorbesc” prin tot ceea ce ne-au lăsat drept moștenire. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*