Nu departe de București, în apropierea Piteștiului (în orașul Ștefănești, județul Argeș), am descoperit frumosul Conac al Goleștilor, cu foișorul lui Tudor Vladimirescu, un Muzeu al satului românesc deosebit și un Centru de echitație (. Construit în 1640 (sec. al XVII-lea) de către Vișa din Golești și soțul său, Stroe Leurdeanu, conacul a fost reședința familiei timp de secole și locul care le-a conferit Goleștilor identitate și puterea de a trece prin vâltoarea istoriei. Reședința boierească de la Golești îmbină monumentalul cu eleganța, tradiția arhitecturală românească cu elementele de influență orientală și caracteristici ale civilizației occidentale.
Casa prezintă un beci mare, cu arcade și ziduri masive, peste care a fost ridicat parterul locuibil. Etajul, dintr-o structură ușoară de lemn, este accesibil prin folosirea elegantei scări din lemn masiv de stejar, ce pornește din holul central al casei. Doamne în ținute luxoase și domni în costume elegante au pășit pe ea spre sala de bal de la etaj. Expoziția din interior reconstituie cadrul familial al boierilor Golești de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la începutul secolului al XX-lea. Din holul principal ni se deschide accesul în toate camerele care reconstituie universul acestei familii: salonul în care doamnele Golescu primeau și întrețineau oaspeții, rude sau prieteni; biroul de lucru al fraților Ștefan, Nicolae, Radu și Alexandru Golescu unde s-a pus la cale Revoluția de la 1848; camera Zincăi Golescu – mobilată simplu și elegant – în care a fost găzduit la venirea în România viitorul rege Carol I; camera în care a locuit familia doctorului Davila; camera orientală care ne evocă atmosfera vremurilor fanariote, cu aromă de cafea și miros de tutun. În salonul de iarnă, în care clanul Golescu se reunea în jurul meselor de sărbătoare, sunt expuse astăzi două piese excepționale: Tronul regilor României și biroul regelui Carol I. Nu am știut până în prezent că există încă Tronul ultimilor Regi ai României. Am fost plăcut impresionat de existența acestuia, dar și de masivul birou al regelui Carol I al României, încărcat de simboluri și valoare istorică. Legăturile familiei cu Casa Regală a României nu s-au limitat la primirea domnitorului Carol I în seara zilei de 9 mai 1866. Luptători în Revoluția de la 1848, susținători ai Unirii Principatelor din 1859, Goleștii au fost alături de Carol I în efortul de modernizare a statului român.
Transformat în muzeu încă din anul 1939 de către Carol al II lea, domeniul Goleștilor te întâmpină mai întâi cu vechea biserică smerită a familiei Golescu. Am descoperit apoi chiar la intrarea pe domeniul conacului, foișorul lui Tudor Vladimirescu, unde marele revoluționar român și-a petrecut ultimele zile din viață, în drumul său spre Târgoviște. Apoi, am văzut prima școlă modernă românească, înființată de Dinicu Golescu în anii 1800, care oferea gratuit cărți și unde puteau învăța împreună și copiii bogaților și cei ai săracilor, atât băieți cât și fete. Am admirat apoi în conac camera turcească, frumoase șeminee și sobe cu olane, precum și camera de la conac a doctorului Carol Davila, cel care a fost căsătorit cu o nepoată a Goleștilor, iar cu această ocazie și mai apoi, citindu-i biografia, am rămas impresionat de realizările francezului care a construit sistemul medical din România și a cărui frumoasă statuie relizată de marele Storck am admirat-o în București. Pe domeniul conacului a fost amenajată și o zonă de echitație, precum și un muzeu al satului românesc, mult mai întins decât fratele său din București. Foarte bine întreținut, cu case și dependințe specifice zonelor prezentate, cu elemente de recuzită gospădărească la interior, muzeul se dovedește un spațiu de acces la tot ceea ce este românesc.
Mai există în anexele gospodărești ale domeniului o expoziție de costume populare ce merită a fi văzute și admirate. De asemenea, în pivniță este organizată o expoziție „in situ” cu tematica Marelui Război, conflagrație în care membrii familiei Golescu au avut o mare contribuție (surse: muzeulgolestilor.ro; taradacilor.ro; drumliber.ro; historia.ro, jurnaldehoinar.com; hoinariromani.ro; simonamocanu.ro).
Toamna își scutura frunzele pe aleile Domeniuli Golescu, iar noi urmam la pas, încărcați de informație… Câte bucurii, tristeți, tragedii și amintiri stau închise între zidurile acestei case, câte idei mărețe au fost rostite aici, dar și câte taine și comploturi vor fi ascunse pe veci de bătrânul și înțeleptul conac! Vă așteptăm să le descoperiți și să simțiți magia locului lăsată peste secole de una dintre cele mai vii familii de boieri, făuritori de neam și țară.
Lasă un răspuns