Vestigii fosile

În cartea de istorie a geologiei formată din straturi de rocă răvășită de forțe tectonice, vulcanice sau de eroziune, multe vestigiile fosile ale unor specii de animale preistorice stau mărturie a existenței dinozaurilor pe teritoriul țării noastre. Astfel, în Munții Pădurea Craiului, în depozitele de bauxită de la Cornetu, s-au găsit rămășițele fosile ale unor dinozauri care conform paleontologilor au trăit cu milioane de ani în urmă, în perioada Cretacicului inferior, a erei Mezozoice. Aceste descoperiri importante realizate în anul 1978 au fost precedate de scoaterea la iveala a celebrului dinte de „Megalosaurus” de la Cernavoda, fosilă ce amintea tot de fauna din perioada Cretacicului.

Acest dinozaur a fost un teropod carnivor care a frecventat peisajul cretacic și jurasic al Europei. În osuarul din Pădurea Craiului, fosilele constau în fragmente de oase dezmembrate, care nu aveau articulații între ele, probabil rămase de la animalele mâncate în mare parte de fioroasele carnivore ale acelei perioade a erei Mezozoice. Rămășițele fosile de la Bornetu din Bihor atestă că în perioada Cretacicului pe teritoriul unde azi se află țara noastră au trăit dinozauri cu picioare de pasăre, care fac parte din categoria ornitopodelor. Acestea aveau mersul biped sau semibiped, alergau mai mult pe membrele posterioare care erau mai robuste, iar coada le servea drept balansoar sau sprijin, ca un picior suplimentar, când se aflau în repaus. Ornitopodele au reprezentat cel mai mare număr de dinozauri erbivori din perioada Cretacicului. Dimensiunile lor corporale erau mari: aveau lungimea corpului de cinci-zece metri și greutatea de patru-cinci tone. Speciile de ornitopode care au trăit în Jurasic sau Triasic erau mai mici, lungimea corpului lor nu depășea de acestă dată 1-1,5 metri.

Una dintre aceste specii de ornitopode este dinozaurul numit chiar „Dryosaurus”, care era o reptilă erbivoră ce se deplasa biped (deși avea membrele anterioare destul de bine dezvoltate) și avea lungimea de doi-trei metri. Dintre rămășițele fosile ale acestei specii fac parte: un dinte, zeci de oase ale centurilor, membrelor anterioare și posterioare, dar și câteva sute de vertebre. De asemenea la Cornetu s-au descoperit și fragmente de rămășițe fosile ale unei specii numite „Valdosaurus” care a trăit în Cretacic, acum 125 milioane de ani. Era un animal preistoric biped, ce avea membrele posterioare lungi, musculoase și puternice, ajungând la o lungime a corpului de trei metri.

„Iguanodonul” este un alt dinozaur ale cărui rămășițe fosile au fost găsite pe teritoriul țării noastre. Acesta era un animal preistoric ce putea ajunge la lungimea corpului de cinci-zece metri și înălțimea de trei-cincimetri atunci când se ridica biped pe cele două membre posterioare. Poziția bipedă îi permitea să rupă crengile cu frunze fragede ale copacilor, pe care apoi le culegea cu limba prehensilă, ca la girafe. Avea craniul ca de cal, iar maxilarele înzestrate cu dinți numeroși, bine ascuțiți, cu multe creneluri, sau în formă de spatulă. Membrele anterioare erau mult mai subțiri și mai scurte decât cele posterioare terminate cu degete rotunjite, prevăzute cu gheare groase ca niște copite. Corpul său era acoperit cu piele ce prezenta tuberculi convecși, dar fără solzi osoși. „Celurosauridele” sau „teropodele” care aparțin genului „Aristosuchus” sunt și ele amintite în cadrul descoperirilor paleontologice de la Cornetu. Acestea însă sunt în număr mai mic și destul de rare. Astfel de animale preistorice aveau mersul biped sau semibiped, capul mic și coada lungă, iar lungimea corpului era de doi-trei metri. Ei erau de fapt dinozauri de pradă fioroși și agili și conviețuiau în peisajul Cretacic alături de ornitopode. „Megalosaurus Pannoniensis” este un alt dinozaur care făcea parte din grupul carnosaurienilor bipezi sau teropodele ce trăiau izolat în perioada Cretacicului superior de pe teritoriul unde azi se află Europa. Rămășițele fosile ale acestei specii au fost găsite în Bazinul Hațeg din țara noastră.

O altă specie ale cărei fosile au fost descoperite în Bazinul Hațeg este „Titanosaurus dacus”. Acest dinozaur era foarte mare, avea greutatea de trei tone și măsura în jur de șase metri. Se deplasa pe toate cele patru picioare și era erbivor. În comparație cu speciile de sauropozi care reprezentau uriașii din perioada Cretacicului, am putea spune că „Titanosaurus dacus” era un animal destul de mic, ce nu impresiona prin dimensiunea corporală. O alta specie de aici, care a fost o noutate pentru știință prin dsecoperirea sa este „Orthomerus transsylvanicus”. În apropiere de Aleșd s-au găsit fragmente fosile ale unor specii noi, precum sunt: Nothosaurus transsylvanicus, Placodus gracilis și Tanystrophaeus biharius.

În Bazinul Hațeg au fost descoperite rămășițe fosile de ornitopode. Acestea erau dinozauri cu picioare de pasare. Dintre ele amintim specia „Rhabdodon” ce avea lungimea corpului de patru metri și se asemăna puțin cu dinozaurul „Iguanodon”. Alte rămășițe atestă existența dinozaurilor cu cioc de rață, care fac parte din genul „Orthomerus” și sunt clasificați de paleontologi în grupul hadrozaurilor. „Struthiosaurus transsylvanicus” este o altă specie de animal preistoric ale cărei rămășițe fosile au fost găsite în Hațeg. Un astfel de dinozaur avea lungimea corpului de trei metri și impresiona prin capul mic, gâtul lung, carapacea țepoasă care îi acoperea și proteja corpul. Alte viețuitoare preistorice ale căror fragmente fosile au fost descoperite în bazinul Hațeg sunt anumite specii de broaște țestoase, crocodili și pterozauri. În jurul localității Aleșd s-au găsit mai mult de 150 de eșantioane fosile ce atestă o faună formată din șopârle de apă (specia „Nothosaurus”), reptile-girafe (specia „Tanystrophaeus”), șopârle cu carapace, sau placodontele ce duceau un mod de viață amfibiu (specia „Placodus”, „Placochelis”), șopârle-pești (specia „Mixosaurus”). În literatura de specialitate ce ține de paleontologie se găsesc lucrările lui F. Nopcsa care impresionează mai ales prin descrierile rămășițelor fosile ce datează din perioada Cretacicului, descoperite în bogatul osuar din Bazinul Hațeg al României (surse: wikipedia.org; mediafax.ro; turismretezat.ro; ziare.com, digi24.ro, vremeanoua.ro; gandul.info; descopera.ro; stiriprotv.ro).

Aparent atât de îndepărtați de noi pe scara timpului, dinozaurii  – chiar dacă ne miră – au populat și spațiul geografic al țării noastre. Din Carpați și până în zona munților tociți din zona dobrogeană (Munții Măcinului) urmele lor fosile apar în fața celor ce pot să le recunoască. O punere a lor în valoare va ridica nivelul de interes al doritorilor și va crea noi destinații turistice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*