Într-o seară răcoroasă de toamnă, pe 26 noiembrie, la orele 18.30, în aromele exotice ale unor ceaiuri parfumate fierbinți și într-un spațiu mai mult decât primitor, la Seneca Anticafe, din București, a avut loc lansarea volumului „Patrimoniul UNESCO din România pe înțelesul tuturor, vol.I”. Gazda noastră minunată a fost doamna Adriana Scripcariu, istoric de artă și autoarea cărții aici de față. I s-au alăturat invitații domniei sale, etnologul Ioana Popescu și arhitecții Șerban Sturdza și Ștefan Bâlici. Pe lângă aceștia au mai fost prezenți o mulțime de admiratori ai „fenomenului de la Piscu”, care au umplut spațiul, pe scaune sau în picioare. În timpul prezentării, copiii prezenți au putut participa la un atelier de linogravură despre patrimoniul UNESCO din România, întrecându-se în îndemânare și fantezie. Cartea „Patrimoniul UNESCO din România pe înțelesul tuturor” aduce frumusețea patrimoniului dinaintea publicului larg, cu multă imagine – veche și recentă – povestită prin texte accesibile și prietenoase, cuvinte de specialitate explicate, fragmente de cronică și fragmente de interviu de la cei care au cunoscut pe viu și, pe alocuri, mai trăiesc patrimoniul imaterial. Peste 500 de imagini actuale și de arhivă însoțesc textele.
Creația și tipărirea cărții „Patrimoniul UNESCO din România pe înțelesul tuturor, vol I” au fost susținute de Ordinul Arhitecților din România (din timbrul de arhitectură), Consiliul Județean Ilfov prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov (CJCPCT Ilfov) și Școala de la Piscu. Cartea apare sub patronajul Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Este cea mai amplă publicație a acestei minunate echipe de realizatori de până acum, o colaborare frumoasă între mulți profesioniști și iubitori ai patrimoniului cultural din România și Republica Moldova, o carte care va apropia cititorul de înțelesurile și mesajele adânci ale patrimoniului material și imaterial din spațiul românesc. Conceptul cărții aparține istoricului de artă Adriana Scripcariu, căreia i s-au alăturat în calitate de autor, respectiv co-autor ai unor capitole etnocoreologul Silvestru Petac de la Muzeul de Etnografie al Transilvaniei (Cluj) și Ana Iuga de la Muzeul Național al Țăranului Român. Peste 500 de imagini actuale și de arhivă însoțesc textele accesibile tuturor. Lista fotografilor este lungă, începe cu Iosif Berman, Leopold Adler, Kurt Hielscher și continuă cu George Dumitriu, Marius Caraman, Gabriel Motica și alții. Calde mulțumiri se adresează și Arhivei de Imagine a MȚR (Muzeului Țăranului Român) pentru o colaborare care a ajutat pentru mai „multă apă la moara cuvintelor”. Conceptul grafic, alături de o cantitate enormă de muncă la punerea armonioasă, clară și eficientă în pagină a multelor texte și imagini aparține „FactumDesign”, adică lui Alexandru Schiopu și Cristina Sabău. Prelucrarea imaginilor s-a datorat lui Tiberiu Voicu. A tipărit cu grijă și acuratețe „Printco” de la Iași. Mulțumiri sunt adresate tuturor celor care au sprijinit realizarea acestei cărți: Ana Iuga, Gabriel Herea, Varvara Buzilă, Cosmina Chituc, Anca Dina, Diana Iabrașu, Alexandru Andrășanu, Ioan Popa, Catinca Verga, Virgil Scripcariu.
După o primă lansare a acestui minunat volum, în cadrul Festivalului Cultural al Românilor de Pretutindeni de la Strășeni (Republica Moldova), din septembrie 2019, unde s-a bucurat de un real succes și o prezentare la Paris (Franța), iată că acum a venit rândul unei lansări în România. Deschiderea serii a făcut-o doamna Adriana Scripcariu, prezentând pentru publicul larg conținutul acestui volum. A urmat etnologul Ioana Popescu, ce a deschis sipetul de comori prezentate în acest Volum I. Ioana Popescu a urmat studii de istoria și teoria artei, este doctor în filosofie, etnolog și director de cercetare la Muzeul Țăranului Român din București. A scris articole și studii de artă populară și etnologia copilăriei, a realizat albume de fotografie și video-documentare, a colaborat la volume de memorie orală și a publicat volumul „Foloasele privirii” (Paideia, 2002). Este alumnă a Colegiului Noua Europăși membră a Societății de Antropologie Culturală din România. Parcurgând paginile volumului aflat în prezentare, a punctat faptul că ceea ce a fost pentru o generație lumea bunicilor, a amintirilor „de la țară”, iată că acum pentru tânăra generație acestea devin patrimoniu. Lada de zestre a bunici, sipet de comori, dar și laviță pentru momentele de răgaz odată, a devenit acum piesă de patrimoniu și chiar exponat de muzeu. Sentimentele sunt puțin amestecate, acum când maidanul copilăriei cu amintirile sale a devenit parte dintr-o rezervație.
Arhitectul Ștefan Bâlici a punctat rolul educativ pe care îl poate avea acest volum îndrăzneț, despre patrimoniu. Ștefan Bâlici este managerul – director general al Institutului Național al Patrimoniului din București și conf. univ. dr. la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. A urmat îndeaproape arhitectul Șerban Sturdza, președinte al Ordinului Arhitecților din România, membru corespondent al Academiei Române (2010). Acesta s-a specializat în activitatea de proiectare și restaurare de bunuri culturale, mobilier și amenajări de interior. Pentru întreaga sa activitate i-a fost conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002). Vorbind despre volumul recent lansat, a ținut să menționeze necesitatea de continuare a aceste munci de punere în valoarea a patrimoniului național, într-un volum II, la fel de încărcat de semnificații ca și primul.
Etnograful și muzeograful Varvara Buzilă din Republica Moldova, doctor în filologie și secretar științific la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău, avea să spună următoarele despre acest volum: „Cartea este scrisă cu foarte multă înțelepciune și cu foarte multă înțelegere a ceea ce înseamnă patrimoniul. Dragii mei, eu nu am văzut o altă carte mai bine scrisă pe această temă, decât această carte pe care urmează să o primiți Dvs. Luați-o, citiți-o ca pe cel mai mare dar. După ce o să o citiți cu sufletul la gură, așa cum am făcut-o și eu, vă rog făceți-o să meargă din mână în mână, din cuget în cuget, pentru că o carte de asemenea tip nu are voie să stea pe raft nicio zi. Poftă mare la citit și la înțeles!”
A urmat prezentarea unui film documentar despre aplicarea în viață a unui proiect drag tuturor: Muzeul Oalelor de Pisc. După primirea aprobărilor necesare au demarat lucrările la această amplă clădire din Ciolpani (jud. Ilfov), ce va adăposti un muzeu – atelier, adică un muzeu „viu”, în care în afara exponatelor încărcate de ani, vor avea loc ateliere de meșteșug, spre ducerea pe mai departe a tradiției de către noua generație. Întreaga inițiativă aparține familiei Adriana și Virgil Scripcariu, ce au redat valoarea acestui vechi sat de olari, căzut fără de vină în uitare. La finalul filmului aplauzele au inundat întreg spațiul de la Seneca Anticafe, iar cititorii s-au așezat cuminte la rând pentru la autografe. Vizibil emoționată, doamna Adriana Scripcariu, a oferit doritorilor autografe și dedicații, răspunzând și curioșilor la întrebări.
Astfel, în aroma ceaiurilor exotice și a aromelor fructate, am fost martori la două acțiuni culturale aflate în progres: lansarea primului volum despre patrimoniu (ce „cere” și volumul II) și ridicarea Muzeul „Oalelor de Pisc” de la Ciolpani (ce se „grăbește” spre finalizare). Noi nu putem decât să felicităm familia Scripcariu și colaboratorii, să susținem, să încurajăm și să spunem sus și tare: Bravo! și Succes! (G.V.G.)
Lasă un răspuns