Să finanțeze (dacă o să le mai convină), dar să știm și noi!

Dacă au bani de dat, să-i dea! Să-i trimită minorității maghiare, dar respectând niște reguli! E adevărat, acum nu există norme și se ascund după faptul că s-a mers „românește” (!), după niște înțelegeri de tipul „hai că merge și așa”, și putem închide ochii… Și s-a mers așa de bine că înțelegerile lor s-au transformat chiar în cutume!… Or, cam gata! Trebuie să facem ordine și în felul în care Budapesta tot oferă „asistență financiară” fermierilor maghiari din România.

Și nu spune nimeni să nu îi sprijine! Dar, în primul rând, trebuie schimbată jignitoarea titulatură a programului: „Acordarea de asistență economică”. Păi’ ce, este România în colaps, am trecut printr-o calamitate, de trebuie să vină Budapesta să ne salveze?!… Doamne ferește!… Pot să redenumească programul „Sprijin financiar”. Și atât. Apoi, trebuie impuse reguli clare, europene, precum precizarea sursei banilor și a felului final de utilizare (inclusiv ca utilitate „locală”, politică, „baronială” și etnică!). Altminteri, mâine-poimâine, în baza acestor programe de „asistență economică”, Budapesta va emite pretenții să gestioneze ea fondurile europene destinate României. Pentru că (și) de asta se și extinde atât de abuziv. De la cele trei județe, unde trimitea bani „fermierilor”, acum vrea să „asiste economic” tot vestul României! Iar interferarea cu gestionarea fondurilor europene va fi doar o primă etapă. Apoi, în timp, în baza felului de a (se) fi „ocupat” de vestul țării, vor găsi pretexte să solicite și să impună și anumite revizuiri…

Sigur, recenta poziție a ambasadorului României la Budapesta este salutară! Faptul că acesta a atras atenția că țara noastră nu și-a dat acordul pentru așa-zisa asistență economică din partea Budapestei aduce lucrurile spre un făgaș al normalizării. Este însă trist că poziția ambasadorului a ajuns să fie cunoscută doar după gafa unor „jurnaliști”, cu site-uri găzduite pe servere de la Budapesta (!), care, din slugărnicie pentru anumiți finanțatori, s-au agitat mult prea mult, acuzând ambasadorul și guvernul liberal de la București, de „practici peremiste”. Pentru că, altfel, probabil poziția ambasadorului nostru nu ar fi „viralizată”…

Or, dacă tot am ajuns aici, atunci să punem lucrurile în ordine, nu?! Cine știe când ne vom mai întâlni cu o asemenea ocazie!

Evident, nu spune nimeni că Budapesta nu poate aloca fonduri minorității sale. Dar felul în care acești bani intră în Ardeal, trebuie bine reglementat. Iar lucrurile pot fi făcute simplu, fundației de la Budapesta, care „racolează” cetățenii maghiari beneficiari de fonduri, trebuind să i se găsească o „omonimă” în România. Un ONG românesc care să asigure transparentizarea procedurilor. În fond, în condițiile în care fundația de la Budapesta colectează datele personale ale românilor de etnie maghiară, putem pune și problema respectării normelor europene GDPR, nu?! Iar la o cercetare atentă, am putea găsi niște încălcări grosolane ce ar putea aduce fundației ungurești, și guvernului de la Budapesta, amenzi substanțiale! Da, poate că nu se va împiedica Budapesta de asemenea „amănunte”… La câți bani aruncă în acțiunea revizionistă „Trianon 2020”, pentru Viktor Orban chiar nu contează o asemenea sancțiune… Dar asta nu înseamnă că noi trbuie să asistăm nepăsători, nu?!…

Apoi, trebuie făcute publice sursele din care vin acești bani „ai Budapestei”. Ce înseamnă acest „ai Budapestei”? Pentru că din resurse proprii este puțin probabil, iar din fondurile europene în nici un caz, rămânând doar finanțarea transfrontalieră. Inclusiv dinspre Moscova. Căci, având o fundație ungurească drept paravan, sursa reală a banilor poate fi ușor mascată. Dar România poate cere Uniunii Europene ca Budapesta să prezinte un desfășurător al circuitului acestor bani. Sunt norme legale, sunt destule condiții bancare cu norme antifraudă, valoarea acestor tranzacții, per beneficiar, trece de limita care impune garanții antifraudă, așa că lucrurile pot fi ușor transparentizate.

Și, cel mai important, trebuie să vedem felul în care au fost și sunt folosiți acești bani în România. Pentru că este fățișă alocarea fondurilor, în cele trei etape anuale anterioare, pe criterii de organizare „regională”, dar nu pe cele de dezvoltare europeană, ci pe ținuturi și regiuni „partium”, dar și pe criterii etnice, prin discriminarea creată de impunerea cunoașterii limbii maghiare de către fermierii „beneficiari”.

Ce au făcut „fermierii” cu acești bani?… Câți dintre beneficiari au fost cu adevărat fermieri? Și, de fapt, câți au fost baroni politici locali, slugi, venetici sau cozi de topor?!… După ce vom avea aceste date, România își va putea prezenta oficial propriile condiții și norme, iar Budapesta va putea decide dacă va mai continua sau nu programul!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*