Anatol Petrencu: „Jos mâinile de pe «Muzeului Ocupaţiei Sovietice»!”

Declaraţie de protest privind lichidarea de către Dodon a Muzeului Ocupaţiei Sovietice

Din Ştirile N.T.V. de pe data de 21 octombrie am aflat despre decizia preşedintelui Republicii Moldovan Igor Dodon, de intenţia acestuia de a lichida „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”.  Afirmaţia preşedintelui Igor Dodon că Muzeul ocupaţiei sovietice trebuie închis este o crimă împotriva poporului. Într-o conferinţă de presă susţinută la IPN, membrii mai multor organizaţii şi partide politice au iniţiat un apel public împotriva demersului anunţat de Igor Dodon. Cităm din declaraţia lui Dodon: „Este aici Ministrul Apărării. Trebuie de făcut un muzeu bun. Cel care a fost înainte a făcut un muzeu al nu știu cărei ocupații. El trebuie închis, dacă încă nu a fost. Deja l-au închis? Și să facem un muzeu de istorie normal, bun, frumos, în care să se regăsească și drapelul de luptă pe care ni l-a dăruit Șoigu, care s-a aflat aici pe 24 august, în ziua eliberării Moldovei”.

În legătură cu această declaraţia a şefului statului Republica Moldova ţinem să facem următoarele precizări:

La 28 iunie 1940, având acceptul Germaniei naziste, U.R.S.S. a anexat teritoriile româneşti ale  Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa şi a promovat în aceste teritorii politici de genocid faţă de populaţia paşnică locală. În august 1944 Armata Roşie a ocupat din nou aceste pământuri, administraţia sovietică de ocupaţie continuând aceleaşi politici de exterminare a categorii întregi de basarabeni: intelectuali, ţărani înstăriţi şi, în general, a oricăror persoane ce nu conveneau autorităţilor comuniste. În cele două ocupaţii, sovieticii au recurs la asasinate în masă şi individuale, la deportări în Siberia şi nordul Kazahstanului, la foamete organizată. În rezultatul ocupaţiei sovietice, în total au fost ucise, omorâte prin înfometare sau deportate peste 1.500.000 de persoane, mare parte din ei, oameni în vârstă sau minori (a se vedea mai jos Declaraţia dată şi numărul victimelor regimului comunist de ocupaţie, preluat din „Ziarul Naţional”).

Foarte mult timp, persoanelor supuse represiunilor politice li s-a interzis să spună adevărul despre tragediile familiilor lor, reabilitările au avut un caracter formal, victimele represiunilor au continuat – în linii mari – să fie considerate paria societăţii. Pe acest fundal trist, crearea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice” a fost un gest de omagiu şi recunoştinţă pentru miile de oameni care au avut de suferit pe nedrept. Muzeul a fost un loc de reculegere pentru cei care au supravieţuit Gulagului sovietic. Lichidarea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice” de către Dodon noi îl înţelegem ca o nouă crimă – a câta la număr? – împotriva poporului nostru mult pătimit.

Iată de ce cerem domnului Dodon să retragă acest ordin criminal, să lase în pace „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”, să repună în posturi persoanele „disponibilizate”, să se pătrundă, (dacă nu e prea târziu?) de responsabilitatea uriaşă pe care o are faţă de buneii  şi părinţi noştri care au pătimit pe nedrept în anii ocupaţiei sovietice.

Ne adresăm doamnei Maia Sandu, prim-ministru al Republicii Moldova, să interzică subalternului ei –  Ministrului Apărării -, desfiinţarea „Muzeul Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm ofiţerilor din preajma domnului Dodon, în primul rând domnului Victor Gaiciuc, dr. în istorie, cu rugămintea să-l consileze pe domnul Dodon în privinţa trecutului totalitar sovietic în R.S.S.M. şi să-l convingă să-şi retragă ordinul de lichidare a „Muzeului Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm comunităţilor conlocuitoare din Republica Moldova: ucrainenilor, găgăuzilor, ruşilor, bulgarilor, care, deopotrivă cu băştinaşii au avut de suferit în anii ocupaţiei sovietice, să ia atitudine de protest faţă de lichidarea „Muzeului Ocupaţiei Sovietice”. Ne adresăm tuturor cetăţenilor Republicii Moldova să nu rămână indiferenţi faţă de nelegiuirile lui Dodon.

„Jos mâinile de pe «Muzeului Ocupaţiei Sovietice»!”

Semnează:

– Valentina Sturza, în vârstă de  90 de ani – preşedinta „Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova”, deportată de două ori în regiunile de est ale U.R.S.S.;

– Vasile Costiuc – preşedintele Partidului „Democraţia Acasă” ;

– Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu – preşedintele Centrului de Excelenţă INIS „ProMemoria”, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

Chişinău, 24 octombrie 2019

Cifre privind pierderile umane ale Basarabiei suferite în timpul ocupației sovietice. Numărul basarabenilor deportați și celor uciși se ridică la peste 1,5 milioane de persoane[2]Patimile basarabenilor

Pierderi umane ale Basarabiei sub ocupaţia sovietică
Prima ocupaţie sovietică 28 Iunie 1940 – 22 Iunie 1941

În mai puțin de un an, peste 300 000 de persoane au fost arestate, deportate, ucise, aceasta reprezentând 12.23% din populația Basarabiei interbelice.

– Arestări:  48.000 de persoane:

– Oameni politici care militaseră pentru Unire, învinuiți de trădare, dintre care:

– cinci foști deputați din Sfatul Țării (Ion Codreanu, Leancă, Secară, Catelli);

un fost senator.

– Funcționari civili și militari – transferați la Tiraspol pentru siguranță;

– 40 elevi ai Institutului Pedagogic Orhei.

Deportări : aproape 300.000 (în Nordul înghețat)

– 135 000 de persoane până în septembrie 1940 ;

– 19 200 de persoane între octombrie-noiembrie 1940 ;

– 27 000 de persoane în decembrie 1940 ;

– 100 000 de persoane începând cu 13-14 Iunie 1941

Uciși – 30.000 prin împușcare sau tortură ;

– Componenţii Orchestrei Simfonice a Basarabiei sunt ridicaţi la întoarcerea din turneu, pe 3 iulie 1940, din Gara Chișinău, duşi lângă Orhei și împușcaţi în Valea Morii ;

– 1.000 de persoane (copii, femei, adulți) – lângă Odesa împușcate prin pereții de lemn ai unui tren de marfă cu 22 de vagoane care-i transporta în Siberia ;

– 450 de persoane – găsite (multe mutilate) în gropile de la Consulatul Italian, Palatul Metropolitan, Facultatea de Teologie din Chișinău. Printre ei studenți, elevi, preoți, C.F.R.-işti;
– 87 de persoane – Sediul NKVD, Chișinău (15 cu mâinile legate, în groapa comună);

– 19 persoane găsite la Sediul N.K.V.D. – Cetatea Albă;

– șase persoane – Sediul NKVD, Ismail (5 bărbați și o femeie cu mâinile legate).

Total pierderi umane în prima ocupație sovietică

– Deportări: 300.000 ;

– Uciși: 30.000 ;

– TOTAL: 330 000

A doua ocupaţie sovietică – după 23 August 1944

Deportări
– 250 000 de persoane între 1944-1948;

– 11.324 de familii 6 iulie 1949;

– 300 000 de persoane între 1954-1964 (în Rusia și Kazahstan).

Morți prin înfometarea provocată de Stalin

– 300 000 de persoane

Total pierderi umane în a doua ocupație sovietică

–  Deportați: 875.000;

– Morți: 300.000

– Total: 1.175.000 persoane

 Total pierderi umane în cele două ocupaţii sovietice

– Prima ocupație sovietică      330.000;

– A doua ocupație sovietică 1.175.000;

– Total pierderi de vieţi româneşti – 1.505.000

Pierderi teritoriale ale provinciei Basarabia

– Județele Hotin (Nord), Ismail și Cetatea Albă (Sud) sunt încorporate Ucrainei la 2 august 1940.

Pierderile Armatei Române în Basarabia, după capitulare

– Deportări – 180.000 de soldați și ofițeri (din care doar câteva mii s-au mai întors);

– Executați prin împușcare în lagăr (Katin românesc) – 50.000 de soldați și ofițeri (schelete descoperite în mlaștinile de la Bălți).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*