Vechea coroană a Sfintei Cuvioase Parascheva este expusă la Muzeului Mitropolitan din Iași

Sfânta Parascheva – cea la care s-au închinat sute de mii de români -, numită în popor și Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea şi s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. O poveste mai puţin cunoscută de credincioși este cea a coroanei pe care o poartă Sfânta Parascheva pe cap. Este din aur masiv de 18 karate şi cântăreşte 1.700 de grame. Aurul şi manopera au fost plătite de o credincioasă din Bucureşti, în anul 2007. Prima coroană aşezată pe capul Sfintei Parascheva a fost rea­lizată din argint şi era îmbogăţită cu câteva pietre preţioase. Deşi nu se cunoaşte cu exactitate momentul în care a fost realizată această coroană, cel mai probabil ea a fost executată în timpul Mitro­politului Iosif Naniescu (1875-1902), fiind contemporană cu racla realizată în 1891.

Analizând atât argintăria, cât mai ales modul de confecționare al acesteia, nu este exclus ca această coroană să fi fost realizată tot de meşterul Gheorghe C. Ropală din Iaşi, fie la comanda doamnei Ana Botez, fie la cea a mitropolitului Moldovei. Această coroană se păstrează astăzi în patrimoniul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. O altă coroană închinată Sfintei Parascheva a fost făcută de o creştină din oraşul Piatra Neamţ împreună cu familia sa, înainte de anul 2007. Aceasta era din aur masiv, dar foarte subţire. Deoarece, în decursul unui an, veşmintele Sfintei Parascheva sunt schimbate de mai multe ori, coroana nu a rezistat din cauza inflexibilităţii sale şi s-a fisurat în mai multe locuri. Şi această coroană se păs­trează în patrimoniul Mitropoliei. Actuala coroană a fost comandată în anul 2007 (10 iulie) de Doamna Mariana Boda din Bucureşti, după ce, cu un an înainte, participase la hramul Sfintei Parascheva. Această doamnă, iubi­toare de Hristos şi având mare dragoste faţă de Sfânta Parascheva, a vorbit cu părintele Dosoftei de la Catedrală exprimându-şi do­rinţa de a face o coroană frumoasă sfintei.

Părintele, cunoscându-l pe domnul director Vasile Vasile de la Monetăria Statului, a intervenit pentru realizarea acestei coroane. Cu acest scop a fost dusă la Bucureşti şi vechea coroană din argint, după aceasta realizându-se noua coroană, din aur. Coroana a fost confecţionată în atelierele Monetăriei Statului după modelul din argint, are 1700 gr. şi este realizată din aur masiv de 18k. Mai mult, şi această coroană a fost făcută de două ori, în primă fază ea fiind mai puţin flexibilă. Pen­tru că exista posibilitatea ca şi aceasta să se fisureze, a fost retopită şi refăcută după specificaţiile primite de la donatoare. Coroana, deosebit de frumos realizată, este acoperită cu pietre preţioase. Doamna Mariana Boda, cea care a dorit realizarea acestei coroane, a fost ajutată în împlinirea dorinţei sale şi de familia sa, însă cea mai mare parte a costurilor realizării coroanei au căzut în grija sa.

După înlocuirea vechii coroane a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași cu cea nouă, în anul 2007, această coroană a Sfintei Parascheva s-a aflat în depozitul Mitropoliei Moldovei până în anul 2018, când a fost scoasă și pusă în valoare în expoziția „Sfânta Parascheva de la Iași – Mărturii scrise”, organizată cu ocazia împlinirii a 377 de ani de la aducerea la Iași a moaștelor sale. Văzând interesul credincioșilor pentru acest odor, ea a fost așezată, în urma evenimentului, în expoziția de bază a sălii Sinaxar, în vitrina dedicată sfinților ocrotitori ai Catedralei Mitropolitane. Vechea coroană a Sfintei Parascheva este realizată din argint aurit, fiind alcătuită din două părți lipite împreună: la bază are o bandă circulară cu un diametru de 19 cm și lățimea de 2,6 cm, iar coroana propriu-zisă este decorată cu flori (roze), frunze, sfinte cruci și pietre prețioase.

Pe banda circulară a coroanei se poate citi o inscripție, scrisă în limba română, cu alfabet chirilic de mână: „Scarlat Miclescu Marele Vornicu și Marie, soție sa la 1844 octov. pentru a lor și a fiilor lor pomenire”. Aceeași inscripție este realizată în miniatură și pe banda ce separă florile din registrul inferior al coroanei propriu-zise. Vornicul Scarlat Miclescu (1788 – 12 apr 1853), provenit dintr-o veche familie de boieri moldoveni ce a avut printre membri și înalți dregători ai țării, s-a căsătorit cu Maria D. Beldiman (1795 – 1859), descendentă dintr-o altă familie boierească de prestigiu în Moldova. El a fost frate cu Mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu (1851-1860) și tatăl Mitropolitului Moldovei, Calinic Miclescu (1865-1875). Toate daniile și ctitoriile familiei Miclescu stau mărturie a vredniciei unui neam care a jucat un rol important în istoria Moldovei şi, apoi, a României întregi.

Vechea coroană a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, intrată în patrimoniul Muzeului Mitropolitan din Iași („Muzeul subteran al Mitropoliei”), după înființarea acestuia, împreună cu celelalte obiecte transferate de la depozitul Catedralei Mitropolitane, a fost declarată pentru valoarea sa deosebită ca „Exponatul lunii octombrie”, fiind oferită privirilor celor ce doresc să o vadă în incinta acestui muzeu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*