Comuna Mogoșoaia, aflându-se pe malul stâng al râului Colentina, pe drumul istoric al Târgoviștei tăiat din codrii falniciai Vlasiei a fost dintotdeauna un tărâm de istorie și de legendă. Conform acestor legende, numele comunei a fost „luat” de la o doamnă a lui Vlad Țepeș, pe care acesta a adus-o din captivitatea maghiară pe aceste plaiuri. Numită Mogoș la tinerețe, aceasta a devenit Mogoșoaia la bătrânețe. O altă legendă spune că aceasta a fost soția unui păstor de felul ciobanului Bucur, care își purta turmele pe aceste meleaguri. „Mogoș”, conform dicționarului (mogos, mogus, magos, magas), are semificația de „înalt”, „îndrăzneț”, chiar „obraznic”.
Localitatea aflată în studiu a fost atestată documentar la sfârșitul secolului al XVI-lea. În anul 1681 ajunge în proprietatea logofătului Brâncoveanu, cel care va deveni domnitorul Țării Românești și va sfârși tragic la Istanbul, împreună cu toți fiii săi. Comuna de astăzi se află în partea de vest a județului Ilfov, la nord-vest de București, pe malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București–Urziceni, pe care este deservită de stația Mogoșoaia. De asemenea, pe la limita de vest a comunei trece și calea ferată București-Ploiești, pe teritoriul comunei aflându-se pe ea punctul de oprire Buciumeni, stație care nu mai este folosită de la renovarea liniei în primul deceniu al secolului al XXI-lea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșoaia se ridică la 7.625 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.232 de locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Mogoșoaia, cu 647 de locuitori, era o parte a comunei Bucoveni (plasa Snagov, județul Ilfov), din care mai făceau parte și Chitila, Buftea, Odăile și alte localități. Satul avea o școală mixtă cu 23 de elevi (din care 7 fete) și o biserică ortodoxă (biserica Sf. Gheorghe de lângă palat). În 1925, comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea-Bucoveni. În 1950, satul Mogoșoaia a fost inclus în raionul Grivița Roșie al orașului republican București, iar în 1968 a fost organizat drept comună de sine stătătoare, cu statut de comună suburbană a municipiului București. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector care în 1998 a devenit județul Ilfov. În comuna Mogoșoaia se află ansamblul palatului brâncovenesc Mogoșoaia, monument istoric de interes național, cuprinzând palatul propriu-zis, biserica „Sfântul Gheorghe”, turnul de poartă, cuhnia, vila d’Elchingen, serele, zidul de incintă, parcul și ghețăria. Un alt monument de interes național este situl arheologic de la „Chitila Fermă”, ce cuprinde două telluri neolitice aparținând culturilor Gumelnița și Boian, precum și așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei, fazele II–III), perioada Halstatt, epoca geto-dacică, secolele al II-lea–al III-lea e.n., secolele al V-lea–al VI-lea, secolele al IX-lea–al XI-lea și secolele al XVII-lea–al XIX-lea (ultima cuprinzând și o necropolă). În afara acestora, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Unul este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața ștrandului, și clasificat drept monument de for public. Celelalte patru sunt situri arheologice. Pe malul sudic al lacului Mogoșoaia, în punctul „Livadă” s-a descoperit o așezare geto-dacică, iar pe malul nordic, la sud de pădurea Moțoc, s-a descoperit o așezare din Epoca Bronzului. În punctul „Administrația Fermei”, se află urmele unei alte așezări geto-dacice, precum și ale uneia din secolele al IX-lea–al X-lea. La „Luncă”, pe malul estic al lacului Chitila s-au găsit urme ale unei așezări medievale.
Clădirea în care funcționează Primaria din Mogoșoaia se află pe Șoseaua București-Târgoviște, la nr. 138. Ascunsă între copaci și verdeață, acesta seamănă cu un mic conac boieresc. În proxima vecinătate a acesteia se află și un bust din bronz al marelui domnitor martir Constantin Brâncoveanu, cel care și-a legat existența de acestă localitate.
Ca unitate de cult avem Biserica din Mogoșoaia, care este o ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Are hramul Sfântul Gheorghe (era numită și „Sfântul Gheorghe din pajiște”). A fost paraclisul Palatului din Mogoșoaia și face parte din complexul palatului, deși este situată în afara zidurilor, după modelul vestic. Istoria bisericii este legată de moșia din Mogoșoaia a lui Constantin Brâncoveanu, moștenitorul unic al domeniilor întinse ale bunicului său. În aprilie 1681, în timpul domniei unchiului său Șerban Cantacuzino, Brâncoveanu a reușit să întregească moșia. A purces la construirea bisericii, care a fost terminată pe 20 septembrie 1688 (pe stil vechi). Clădirea este durată din cărămizi și are formă de navă, zidurile laterale fiind legate între ele prin ziduri transversale. Acoperământul consistă din bolți cilindrice și din calote semisferice. Pictura (inclusiv portretul votiv din de pe zidul vestic al pronaosului, arătându-i pe Brâncoveanu, soția sa și copiii lor) a fost realizată în 1705. Pictura a suferit stricăciuni în timpul restaurării din 1943, întrucât pictorii angajați de Martha Bibescu nu erau pictori bisericești autorizați. Au folosit soluții puternice de sodă caustică, amoniac și vitriol, care au îndepărtat nu doar stratul de funingine acumulat de-a lungul timpului, ci și fragmente ale picturii, inclusiv capete de sfinți și scene întregi. Suprafețele albite au fost acoperite mai apoi cu pictură în tempera de către restauratori. Restaurarea picturii a fost reluată în 1976, pentru ca efortul să fie oprit de cutremurul din 1977, care a adus grave stricăciuni lăcașului de cult. Lucrările au fost reluate în 1978. Astăzi acesta funcționează în condiții excelente. Ca și eveniment deosebit ce a avut loc în acest vechi locaș de cult putem aminti aducerea moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu, ctitorul martir al bisericii. Astfel, după ce pe 16 august 2014, în ziua de pomenire a Sfinților Brâncoveni, sute de bucureșteni i-au cinstit pe martiri la singura ctitorie a voievodului Constantin Brâncoveanu din Capitală – Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou, pe 17 august (dumineca) credincioși, pelerini și turiști au participat la evenimentele comemorative organizate la biserica din incinta Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești” de la Mogoșoaia. Manifestările au început în zorii zilei, atunci când moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou. Racla a fost purtată în procesiune, într-o trăsură trasă de cai, până la bisericuța din apropierea zidurilor ansamblului, ctitorie brâncovenească din secolul al XVII-lea. În mijlocul credincioșilor, preoților din protopopiatele Ilfov Nord și Ilfov Sud și a preoților coslujitori de la Sectoarele 1 și 6 care au întâmpinat cinstitele odoare s-a aflat Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. După ce au înconjurat locașul de cult, racla a fost așezată spre închinare în curtea așezământului. În continuare, pe scena amenajată aici, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a oficiat Sfânta Liturghie. Din sobor au făcut parte mai mulți ierarhi ai Bisericii noastre. La finalul Sfintei Liturghii oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit pictura restaurată a Bisericii „Sfântul Gheorghe”, cunoscută în trecut și ca „biserica din pajiște”. Din sobor au făcut parte și ierarhii străini prezenți zilele acestea în Capitală, delegați ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, ai Patriarhiei Alexandriei, Patriarhiei Antiohiei, Patriarhiei Ierusalimului și ai Patriarhiei Georgiei. În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a evocat evlavia domnitorului Constantin Brâncoveanu și a familiei sale. „Această biserică are o valoare de simbol, deoarece aici venea adesea domnitorul Constantin Brâncoveanu pentru a ieși din tumultul Capitalei, a se odihni, a se ruga, a medita și a primi pe cei mai importanți sfetnici pentru a se consulta cu ei. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu voia să dăruiască acest palat fiului său Ștefan care era un om cultivat care vorbea greacă și latină foarte bine, care citise mult și avea o predilecție deosebită față de Viețile Sfinților. El a scris lauda Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, un cuvânt de laudă la Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Această preocupare a Prințului sau Voievodului Ștefan, Fiul lui Constantin Brâncoveanu pentru martiri și pentru Maica Domnului a fost izvorâtă dintr-o dragoste, dintr-o evlavie deosebită, dar în mod tainic fără să știe a fost o pregătire pentru mucenicie și a lui, o mucenicie care a avut loc la Constantinopol chiar în ziua Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului”, a spus Preafericirea Sa. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit credincioșilor prezenți despre istoricul locașului de cult și despre valoarea de simbol a acestuia. „În pictura de la Mogoșoaia, în biserica aceasta, tema muceniciei este o dominantă, precum și cinstirea Maicii Domnului printr-o îmbogățire iconografică care îmbogățește iconografia obișnuită pentru o biserică. Aici se află o bogăție teologică duhovnicească imensă în tematica picturii și în accentele care au fost puse atunci când ea a fost pictată. Pictura bisericii este deci o preluare și o evidențiere a picturii bizantine tradiționale. Palatul însă are elemente din renașterea florentină astfel încât la Mogoșoaia se vede sinteza brâncovenească între elemente artistice din Orient și elemente din renașterea italiană. Sfântul Domnitor Constantin Brâncoveanu a făcut trecerea de la Evul Mediu la Modernitate”. Cu prilejul sfințirii picturii bisericii, locașul de cult i-a primit ocrotitori și pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Pictura Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Mogoșoaia a fost restaurată cu sprijinul comunității, dar și al autorităților. În semn de recunoștință, Patriarhul României le-a oferit binefăcătorilor locașului de cult distincții și daruri. Au fost oferite Ordinul „Sfinții Martiri Brâncoveni” pentru clerici și mireni (Arhim. Veniamin Goreanu, consilier Administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureștilor; Marian Petrache, președintele C.J. Ilfov; Precup Paul Mihai Micu, primarul Comunei Mogoșoaia) și diploma omagială „Sfinții Martiri Brâncoveni” (Arhid. Aurel Vlaicu consilier la Sectorul Monumente și Construcții Bisericești, Arhiepiscopia Bucureștilor; Protopop Ilfov Nord, Cristian Burcea; Staicu Mihail George, administrator public al Comunei Mogoșoaia; Dan Ioan Pechi; Romeo Andronic, pictor restaurator; Doina Mândru, director artistic al Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești” Mogoșoaia; Ortanța Ionescu). Totodată, părintele Ion Vrăjitoru, parohul bisericii din incinta Centrului cultural „Palatele Brâncovenești”, a primit distincția de iconom stavrofor. Preafericirea Sa a mai oferit pentru biserică o cruce de binecuvântare, mai multe cărți de cult, dar și o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu cu o părticică din moaștele voievodului martir. „Mulțumim Preafericirii Voastre pentru permanenta purtare de grijă și pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat pentru ducerea la bun sfârșit a acestor lucrări, dar mulțumim și autorităților locale care au înțeles importanța punerii în valoare a acestui monument istoric, biserica de la Palatul Sfântului Constantin Vodă Brâncoveanu. Deși a fost construită ca paraclis al familiei Brâncoveanu de mai bine de 300 de ani a slujit comunității din Mogoșoaia”, a spus Pr. Paroh Ion Vrăjitoru. Un cuvânt de mulțumire a adresat și primarul comunei Mogoșoaia, Paul Mihai Precup, care i-a acordat Patriarhului României titlul de cetățean de onoare al comunei. În continuare, a fost lansată monografia Bisericii „Sfântul Gheorghe” Mogoșoaia. Volumul a apărut la Editura „Cuvântul Vieții” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei. „Această lucrare apărută la Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei aduce în atenția publicului aspecte inedite legate de programul iconografic al acestei biserici. De asemenea, această lucrare marchează și etapa importantă de restaurare a picturii care tocmai s-a încheiat și prezintă etapele mai importante ale restaurării acestei biserici”, a explicat Arhid. Cons. Aurel Vlaicu de la Sectorul Monumente și Construcții Bisericești, Arhiepiscopia Bucureștilor. Ansamblul monumental istoric cultural, turistic și de agrement Mogoșoaia, din care face parte și Biserica „Sfântul Gheorghe” reprezintă unul dintre locurile cele mai căutate și atractive datorită valorosului patrimoniu arhitectural situat într-un cadru natural pitoresc în imediata apropiere a Municipiului București.
Monumentul eroilor din Primul Război Mondial din Mogoșoaia, se află în fața ștrandului (în vecinătatea Parcului Mogoșoaia) și este clasificat drept monument de for public. Monumentul este compus dintr-un soclu format din două trepte din piatră peste care se ridică un volum din zidărie din cărămidă aparentă care se termină cu un profil puternic din piatră. Forma în plan a monumentului fiind în formă de U, pe fiecare din cele trei brațe ale U-ului se ridică câte o cruce din piatră – simbolul celor trei localități unde au avut loc importante bătălii din Primul război mondial: Mărăști, Mărășești și Oituz. Pe fiecare din cele trei fețe ale monumentului, pe soclu, în zona din zidărie, este practicată câte o nișă, marcată la bază de un glaf din piatră pe care scrie numele: Mărăști, Mărășești și Oituz. Pe fața dinspre stradă, sub glaful din piatră pe care scrie Mărăști, este încastrată o iconiță și sub ea sunt două plăci din marmură albă inscripționate. Pe prima, cea de sus, scrie „Pe aici nu se trece! Cinstire veșnică Eroilor”, iar pe cea de-a doua placă „Slăvită fie prin jertfa lor în cele două războaie mondiale 1916-1918, 1941-1945”. Toate cele trei cruci au înscrise numele eroilor căzuți în luptă. Monumentul are un plan în formă de U. Fața monumentului spre stradă, una din laturile U-ului, are sub glaful din piatră al nișei, pe care scrie Mărăști, încastrată o iconiță și sub ea sunt două plăci din marmură albă inscripționate. Pe crucea ridicată pe această față sunt gravate simbolurile creștine și numele eroilor căzuți în luptă. La baza crucii este înscris un text care începe cu „Eroilor…”, dar din cauza atacului biologic puternic pe piatră (mușchi și licheni galbeni) textul nu se citește în întregime. Fața monumentului care este latura din mijloc a U-ului, pe glaful nișei căreia scrie Mărășești, are înscris la baza crucii textul „Căzuți pe câmpul de luptă”, iar pe cruce sunt gravate simbolurile creștine și numele eroilor căzuți în luptă. Fața monumentului care este cea de-a treia latură a U-ului, pe glaful nișei căreia scrie Oituz, are înscris la baza crucii textul „Pentru întregirea neamului”, iar pe cruce sunt gravate simbolurile creștine și numele eroilor căzuți în luptă. Structura este creată din piatră și zidărie din cărămidă. Fiind un monument valoros de for public, aici au loc evenimente importante ale comunității locale.
În comuna Mogoșoaia avem pentru cei mici grădinițe, afterschool-uri și extra school-uri, precum Grădinița Nr.1 Mogoșoaia (cu program normal; Șos. București – Târgoviște, nr. 107), „Grădinița Domnească Mogoșoaia” (str. Viilor, nr. 31), Grădinița „Explore 100” (str. C-tin Tănăsescu, nr.6) și Grădinița „Zori de zi” (str. Martha Bibescu nr. 3). Mari, spațioase, cu o infrastructură bine pusă la punct (curte spațioasă pentru joacă, bucătărie proprie, mașini de transport, personal calificat și iubitor de copii), acestea stau la dispoziția copiilor și a părinților din zona Mogoșoaia. De asemenea aici activează Școala Gimnazială nr. 1 – Mogoșoia (Șos. București – Târgoviște, nr. 107; clasele I – VIII). Aceasta a fost construită în centrul comunei încă din anul 1889, prin sprijinul acordat de către principesa Marie – Nicole Bibescu, care a donat de altfel și terenul necesar construcției școlii. Este adevărat că începutul a fost modest: erau doar două clase și o locuință pentru director, dar la sfârșitul secolului XIX puține localități se puteau lăuda cu un asemenea locaș, deși învățământul obligatoriu de 4 clase fusese legiferat de pe vremea domneii lui Alexandru Ioan Cuza. Școala veche a funcționat până în anul 1934 cu doar două săli de clasă plus locuința directorului, formată dintr-o cameră și bucătărie, ulterior trasformate și acestea în săli de clasă. În anul 1973 a fost construit localul nou al școlii, în curtea interioară, pentru a putea primii un număr în creștere de elevi. Astfel că actuala școală din Mogoșoaia dispune de două corpuri de clădiri și o sală de sport. Pe lângă acestă școală cu o veche tradiție, trebuie menționată și apariția Școlii „Explore 100” (Șos. București – Târgoviște, nr. 207), cea care oferă o nouă modalitate de abordare a educației, în spiritul modernității pe care o trăim. Astfel, viziunea celor ce coodonează acest program educațional (grădiniță, școală primară (clasele I – IV), afterschool) se deschide către o nouă lume a învățării bazată pe adevărul convingător că îmbunătațirea educației este cheia supraviețuirii rasei umane. Este o lume a creativității, a inspirației și a ambiției, motivată de dovezi și de experiență. O lume în care copiii devin cursanți pe tot parcursul vieții și dezvoltă abilități specifice pentru sec. XXI. Este o lume în care inovația este regulă și nu excepție. Este o lume în care școala oferă o instruire riguroasă bazată pe proiecte, învățare socială și emoțională și accesul la noile tehnologii. O lume în care copiii și părinții, profesorii și administratorii, factorii de decizie și oamenii pe care îi deservesc sunt împuterniciți cu o viziune comună de a schimba educația în bine. Acest loc se numește „EXPLORE 100” și aici nu se întâlnește doar viziunea pentru această nouă lume a învățării, ci și conexiunile de comunicare și actiune strategică pentru a o face reală.
Și dacă am vorbit despre cei mici, să trecem și la seniori. În Mogoșoaia, datorită mediului liniștit și curat, avem câteva cămine de bătrâni, dintre care menționăm: „Casa Hedviga” (str. Stadionului, nr. 5), „Căminul Martha” (Șos. București – Târgoviște, nr. 129), Căminul „Patru Generații” (str. Livezilor, nr. 36) și Casa de odihnă „Sfântul Toma ” (str. Chitila – Pădure, nr. 82). În toate acestea seniorii au parte de cele mai bune condiții pentru îngrijirea sănătății, dar și pentru petrecerea timpului liber și pentru socializare.
În această comună ființează și Clubul Sportiv „Academia Ecvestră” Mogoșoaia (Herghelia Dulugeac; str. Zamfirei, nr. 23 – 29). Aici veți fi întâmpinați cu un frumos sejur în deosebita zonă turistică a Codrilor Vlăsiei, într-o atmosferă de îmbinare a timpurilor de mult apuse ale Palatului Brâncovenesc (aflat la 2 km. de academie), cu vremurile moderne, când echitația a devenit un hobby pe care mulți nu și-l pot permite. La numai 15 km de centrul capitalei, baza Academiei Ecvestre (Herghelia Dulugeac), vă așteaptă pentru a vă oferi confort, liniște și totodată mișcare în natură prin intermediul cailor. Aici se pot închiria cai pentru diferite activități, se pot face plimbări, antrenamente, concursuri hipice. Se pot închiria trăsuri, cai și vizitii pentru diferite evenimente. Se oferă ședințe de inițiere în echitație pentru începători, dar și pentru avansați, pe ponei sau cai de rasă. Se pot organiza și excursii cu grupuri organizare de turiști sau copii, ce pot vizita baza, grajdurile animalelor (cai, găinușe, iepuri, etc.). Ca servicii opționale se poate servi micul dejun, masa de prânz și cina la restaurantul „La Hanul Boierilor”, dar și cazarea la Pensiunea „Rider Club”. Se pot crea ateliere de potcovit calul (copii pot urmări potcovarul în activitatea lui de potcovit caii), sau de țesălare și împletire a părului calului (coama, coada). Se pot organiza și plimbări cu mini-bacul pe Lacul Mogoșoaia, dar și ședințe de pescuit, plajă, picnic la pădure, etc..
Daca te-ai saturat de aleile parcurilor din București, de ceainăriile aglomerate sau chiar de o escapadă pe Valea Prahovei cea supraaglomerată, o vizită la Palatul Mogoșoaia poate fi o alegere foarte inspirată pentru o zi de week-end petrecută undeva, la marginea Bucureștiului. Întregul parc al palatului și de altfel întreaga zonă i-a inspirat pe mulți cineaști, dintr-un singur motiv. Este suficient să faci un singur pas pe acest domeniu, ca să simți cum te întorci în timp, în perioada acelor „trecute vieți de doamne și domnițe”.
Palatul este într-o stare foarte bună, recondiționat și îngrijit așa cum ar trebui să fie toate clădirile – monument. Poate de aceea atrage și foarte mulți turiști; dacă în timpul săptămânii te poți bucura ca un egoist de toată frumusețea ansamblului, în week-end trebuie să te pregătești să împarți bucuria împreună cu zecile de turiști care bat la poarta sa. Unul dintre motive este și acela că nu sunt decât 15 kilometri din București până la Palatul Brâncovenesc din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, pe care poți să-i parcurgi foarte ușor, chiar dacă nu dispui de o mașină personală. Dacă ești cu mașina personală, poți veni din Piața Victoriei, spre Casa Presei Libere, intri pe Bulevardul Poligrafiei, mergi mai departe spre Parcul Bazilescu, restaurantul „Doi Cocoși”, până ajungi la Primăria Mogoșoaia. Cu mijloacele de transport în comun, cel mai simplu este să folosești metroul până la stația Parc Bazilescu (M4) și de acolo să iei linia preorășenească 460, care te lasă la complex. Poți lua și autobuzul 331 de la Piața Romană până la Dămăroaia (capăt de linie) și de acolo aceeași linie preorășenească 460. O altă variantă este următoarea: la Piața Chibrit este o autogară de unde poți să iei un microbuz spre Mogoșoaia. Sau poți să vii cu bicicleta. Dacă este frumos afară, poți face acest traseu în interval de o oră, calculând distanța din Parcul Izvor. Poți să vizitezi complexul tot timpul anului, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00 – 20:00 (vara) și 09:00 – 17:00 (iarna). Clădirea propriu-zisă a palatului poate fi vizitată de la 1 mai, în intervalul orar 10:00 – 18:00. Cu o eleganță rară pe care o simți încă de la prima vedere, Palatul Mogoșoaia are ceva din aerul unui vechi lăcaș de cult, ce te îndeamnă la meditație și relaxare. Clădirea a fost construită de Constantin Brâncoveanu pe malul stâng al râului Colentina în anul 1702, pentru fiul său, Ștefan. Așa se explică stilul arhitectural – brâncovenesc – al palatului, îmbinat cu elemente renascentiste, orientale și baroce. Culoarea roșie a cărămizii cu care este placat întregul ansamblu, alături de verdele parcului și coloritul florilor îi dau un farmec aparte. Complexul de la Mogoșoaia cuprinde, pe lângă Palatul Mogoșoaia (denumit așa după numele soției boierului Mogoș, proprietarul terenului pe care a fost ridicat palatul) și câteva anexe:
– Casa de oaspeți, ridicată de către Nicolae Bibescu pe locul unui vechi conac de secol XVII; Bucătăria brâncovenească (așa-numita cuhnie), construită în perioada 1681 – 1702; Ghețăria, o anexă aflată lângă Palatul Mogoșoaia, în care se păstrau blocuri întregi de gheață tăiate din Lacul Mogoșoaia, necesare pentru diverse activități și păstrarea alimentelor (astăzi, spațiul respectiv este folosit pentru diferite expoziții); Turnul Porții, amplasat chiar la intrarea în palat, datează tot din anul 1702. Dacă vrei să admiri întregul complex de la înălțime, poți urca în acest turn și vei avea parte de o priveliște minunată; Biserica „Sfântul Gheorghe” (din fața palatului) a fost construită în anul 1688, dar împodobirea cu fresce s-a făcut mult mai târziu, în 1705. Între anii 1912 – 1945, palatul a fost preluat de familia Bibescu, devenind reședința principesei Martha Bibescu. De altfel, în incinta complexului se află și Cavoul familiei Bibescu, pe care poți, de asemenea, să-l vizitezi.
Ce mai poți să faci la Mogoșoaia? Dacă ai să ajungi în week-end la Palatul Mogoșoaia, ai să vezi destul de multă lume venită la picnic, în spațiul special amenajat din cadrul parcului. Poți să stai pe iarbă, să joci badminton, volei, sau să faci un grătar. Pe malul lacului Mogoșoaia sunt câteva terase unde își poți petrece timpul liber, dacă vrei să te odihnești. Dacă vrei o odihnă activă, poți să te plimbi cu hidrobicicleta. La „Zumbaala Wake Park”, primul cable wake park din România, poți să faci schi nautic fără șalupă. Nu trebuie să fii profesionist pentru asta, pentru că wakeboardingul poate fi practicat de oricine, fiind ușor de manevrat. Dacă nu ai auzit până acum de wakeboarding, poți să urmezi pe loc un curs de inițiere.
Sfântul Consntantin Brâncoveanu a fost urmaş al lui Matei Basarab şi nepot al voievodului Şerban Cantacuzino, în timpul căruia s-a tipărit prima biblie în limba română. Rămas orfan de tată el a fost crescut de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. După moartea voievodului Şerban Cantacuzino, toţi boierii l-au vrut domn pe tânărul Constantin şi a fost uns voievod de către patriarhul de Constantinopol Dionisie IV Seroglanul şi de mitropolitul Teodosie. Constantin Brâncobveanu, dăruit de Dumnezeu cu daruri alese, a condus ţara 25 de ani, cu pricepere, blândeţe, răbdare creştinească şi înaltă priveghere. Vodă Constatin a avut grijă şi a stabilit legăuri cu românii din Transilvania iar cu Moldova avea legături frăţeşti, dar şi cu toţi ortodocşii aflaţi pe meleaguri caucaziene sau arabe sau în locurile sfinte de la Sinai, Ierusalim sau Muntele Athos.
În săptămâna patimilor a anului 1714, în urma uneltirilor boierilor români, sultanul Ahmed al III-lea, care era deja otrăvit de invidie pentru averea domnitorului român, l-a arestat prin viclenie pe Vodă Constantin, pe sfeşnicul lui de încredere Ianache Văcărescu şi pe urmaşii lui vodă de parte bărbătească Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, fii lui, dar şi pe ginerii săi şi i-a dus la Înalta Poartă, la Constantinopol. Acolo ei au fost supuşi la nenumărate torturi, timp de patru luni, pentru a le da toate averile lui, pe care le credeau uriaşe dar puţine au găsit. Astfel, după ce l-au torturat pe Vodă şi pe copiii lui înaintea lui, în ziua în care împlinea 60 de ani, în ziua în care soţia lui Marica îşi ar fi trebuit să-şi serbeze onomastica, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi fii lui împreună cu sfetnicul Ianache şi-au primit mucenicescul sfârşit. Drept mărturisitori lui Hristos, Vodă Constantin sfetnicul Ianache şi copii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, îmbrăcaţi în cămăşi albe, simple, au fost urcaţi pe eşafod în faţa tuturor ambasadorilor occidentali acreditaţi la Înalta Poartă, au fost decapitaţi pe rând, Ianache, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, care era un copil de numai 12 ani, iar Vodă Constantin a fost obligat să privească fiind lăsat la urmă. Trupurile au fost aruncate în mare de unde au fost pescuite de creştini credincioşi şi înmormântate în insula Halchi. Doamna Marica, fetele şi ginerii lor, au fost trimişi în exil. În 1720 Doamna Marica, cu multă cheltuială a reuşit să aducă moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu în biserica Sfântul Gheorghe Nou de la Kilometrul 0 din Bucureşti, unde se află şi acum. Sfântul Voievod martir Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi şi cu credinciosul sfetnic, Ianache, au fost trecuţi în rândul sfinţilor de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.
Sfinții Martiri Brâncoveni sunt prăznuiţi la data de 16 august în calendarul ortodox. Sfinții Martiri Brâncoveni sunt între sfinţii zilei cinstiţi de credincioșii ortodocși, conform Calendarului ortodox 2019, pentru data de 16 august. Zi de post.
Lasă un răspuns