Mai multe morminte, vechi de 5000 de ani, de la începutul Epocii bronzului, care au aparținut unei civilizații mai puțin cunoscute, numită Yamnaya, au fost descoperite de arheologi la Boldești Grădiștea, în județul Prahova. Cultura Yamnaya se presupune că era predominant nomadică, cu o practicare a agriculturii în apropierea râurilor sudice Bug, Nistru și Ural și a câtorva dealuri pontice.
În necropola studiată au fost deschise cinci morminte, unde arheologii au găsit și amenajări din lemn a locului funerar, resturi vegetale și depunere de ocru (praf roșu mineral), care ar fi putut să facă parte din ritualuri de înmormântare (așa cum s-a mai descoperit și în alte cazuri). Alin Frînculeasa, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, a declarat, că săpăturile au avut loc în Boldești Grădiștea, în zona unui tumul impozant.
„Sunt morminte de la începutul Epocii Bronzului, de acum 5000 de ani. Sunt cinci descoperite, dar două le cercetăm acum. Mai avem de cercetat. Pe lângă schelet am găsit și tot felul de amenajări din lemn, resturi vegetale și depunere de ocru, care ar fi putut să facă parte din ritualul de înmormântare. Nu știm dacă sunt bijuterii, mai avem de cercetat”, a declarat Alin Frînculeasa. Potrivit acestuia, mormintele ar putea aparține civilizației Yamnaia, care obișnuia să meargă în zona râurilor pentru a putea face agricultură. „Este o descoperire arheologică foarte importantă. În această zonă nu s-a mai făcut o astfel de descoperire. Este prima oară”, a spus arheologul. Potrivit Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, la săpături participă și reprezentanți ai Universitații din Helsinki, în cadrul proiectului „The Yamnaya Impact on Prehistoric Europe”, finanțat de European Research Council, muzeul prahovean fiind singura instituție parteneră din România.
Echipa de cercetare este formată din arheologi, specialiști în discipline conexe precum genetică sau bioantropologie și studenți ai Universității din Helsinki, expediția având dublu scop: de cercetare științifică și pedagogic. Istorici, geneticieni și bioantropologi din mai multe țări vor cerceta rămășițele, pentru a afla cum au contribuit acești nomazi din epoza bronzului la formarea europenilor de azi. Cercetătorii folosesc tehnica modernă, vor face studii genetice în Germania, la Mainz, investigații izotropice – la Bristol și studii de paleomediu la Helsinki. Într-unul dintre morminte, scheletul unui individ care ar fi trăit în urmă cu 5000 de ani, descoperit în stare destul de bună, este analizat de arheologi.
„Este așezat defunctul într-o poziție normală pentru epoca lui, pe spate, cu mâinile pe lângă corp, are vopsea roșie pe craniu, undeva în zona picioarelor și lângă braț”, a declarat Alin Frânculeasa. Cercetările de până acum (?) au arătat că europenii păstrează până la 80 la sută din bagajul genetic al populației Yamnaya care a pornit către Nordul și Sudul Europei de pe teritoriul actual al Ucrainei. Înalți, masivi, cu pielea deschisă la culoare, oamenii din populația Yamnaya creșteau animale și se hrăneau cu carne. Așa se face că europenii de astăzi sunt cei mai înalți oameni din lume. Populația Yamnaya ar fi adus calul în Europa și l-a folosit ca animal de povară. Tot ei au influențat, se pare, și organizarea socială de aici, cu bărbatul în fruntea familiei și lider al grupului. „Sunt oase, dar sunt o parte a moștenirii noastre europene și de asemenea și origini noastre”, spune Sonja Kastilan, jurnalist Frankfurter Algemeine. Grație proiectului european derulat de Universitatea din Helsinky vor fi deschise șantiere arheologice în toate țările unde există urme ale civilizației Yamnaya. În prezent, umăr la umăr, arheologi români, dar și studenți din Statele Unite, Germania, Rusia, Finlanda și Anglia stau sub soarele arzător, fascinați de importanta descoperire (surse: wikipedia.org; digi24.ro; stirileprotv.ro; stiridiaspora.ro; ziar.com; newstime.ro)
Întrebare: unde s-au dus oamenii din civilizațiile ce populau teritoriul țării noastre înainte de apariția acestor Yamnaia? În Neoliticul timpuriu (6600-5500), avem culturile: Cârcea–Gura Baciului, Starcevo Criș, Ciumești-Pișcolț; în Neoliticul dezvoltat (5500-5000), avem culturile: Cultura ceramicii liniare, Vinca (timpurie), Lumea Nouă, Dudești, Hamangia (timpurie); în Eneolitic timpuriu (5500-4500), avem culturile: Boian, Vădastra, Hamangia, Vinca-Turdaș, Precucuteni; iar în Eneolitic târziu (4500-3800/3700), avem culturile: Cucuteni-Ariușd, Sălcuță, Bodrogkeresztur, Tiszapolgar, Decea Mureșului, Cernavodă I, etc. Unde sunt oamenii de 2 metri înălțime din Cazanele Dunării, de acum peste 9000 de ani, din așezările Lepenski Vir și Schela Cladovei din Cazanele Dunării ? Chiar dacă veneau, cred că erau asimilați de populațiile autohtone destul de numeroase în timp. (G.V.G.)
Lasă un răspuns