Statueta de bronz a zeiţei Minerva expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

În patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii (MNU) din Alba Iulia se află o statuetă de bronz, de doar 7,2 centimetri, a zeiţei Minerva, considerată o raritate și datată în secolul al III-lea. Aceasta a fost descoperită cu un deceniu în urmă în zona cimitirului roman de pe Dealul Furcilor. „Este vorba de o statuetă de bronz, o statuetă votivă, a zeiţei Minerva, zeiţa înţelepciunii, patroana meseriilor, a artelor, a comerţului în lumea greco-romană. La greci se numea Atena, la romani, Minerva. Orice descoperire de statuete de bronz aparţinând unor divinităţi este foarte importantă, pentru că acest gen de descoperire este foarte, foarte rară. În provincia Dacia, dacă nu mă înşel, mai sunt încă vreo şase statuete de bronz ale Minervei”, a declarat arheologul Radu Ion Ota. El a menţionat că în patrimoniul MNU Alba Iulia se află doar câteva statuete de bronz – „una cu Venus şi vreo două cu Mercur”. Acesta a mai precizat că statueta de bronz a zeiţei Minerva, înaltă de 7,2 centimetri, a fost descoperită în 2008 de către arheologul Adrian Bolog într-una dintre cele două mari necropole romane care aparţineau de centrul urban Apulum.

Statueta a fost descoperită în anul 2008, pe Dealul Furcilor, în interiorul necropolei sudice a Apulum-ului, într-o groapă, nu de mormânt, de mari dimensiuni, cu trei nivele de umplere, plină de ceramică şi oase de animale, ceea ce ne face să credem că a fost vorba de o groapă în care erau aruncate resturi ale banchetului funerar. Se ştie că, din când în când, cu ocazia unor sărbători care ţineau de cultul morţilor, la morminte se practica acel banchet funerar, unde urmaşii decedaţilor consumau diferite alimente, turnau pe mormânt apă, vin, lapte. Această statuetă a fost găsită într-o asemenea groapă în care au fost depozitate resturi ale banchetelor funerare”, a explicat Radu Ion Ota. Arheologul a mai precizat că genul acesta de statuete erau aşezate, de obicei, într-un altar al casei. Nu se cunoaşte motivul pentru care statueta în cauză a fost aruncată în groapă. Statueta este turnată plin (nr. de inv. R10653) în tehnica „formei pierdute”. Are următoarele dimensiuni: h – 7,2, l – 1,9 cm, gr. – 0,9 cm. Deocamdată nu cunoaștem existența unuia la Apulum, deși s-a propus acest lucru. Zeița este îmbrăcată într-un „peplos” strâns sub piept cu un cordon care îi acoperă în întregime picioarele. În zona gâtului este prevăzut cu o croială în formă de „V”. Veșmântul este prins la umăr cu fibule și atârnă până în zona șoldurilor. Pe piept este redată egida (aegis) delimitată ornamental de doi șerpi (după cum se observă la analiza microscopică), dar fără chipul Medusei Gorgona (gorgoneion). Atributele esențiale, lancea și scutul nu se păstrează. În mâna dreaptă ridicată, ținea lancea, iar în cealaltă, îndoită din cot, scutul. Se mai observă orificiul de introducere a lăncii prin pumnul strâns al palmei. Pe cap, divinitatea poartă un coif înalt corintic cu panaș.

Un aspect interesant care nu a mai fost constatat la vreo statuetă a Minervei este dat de prezenţa pe coif a unui decor obţinut prin ştanţare, care constă în semne astrale – trei semilune pe partea stângă (aflată în devenire) și trei cercuri pe partea dreaptă (împlinire). Statueta, al cărui portret are o realizare destul de stângace, cu ochii de mărimi diferite, provenea dintr-un atelier provincial. Încadrarea cronologică se poate face mai puţin datorită contextului, pentru că ceramica era una uzuală, iar mormintele care suprapun complexul arheologic erau lipsite de inventar. În schimb, ea se poate data pe baza caracteristicilor stilistice, cu trăsături ale portretului redate inegal şi asimetric, cu „aegis”-ul fără reprezentarea Medusei Gorgona, pe parcursul secolului al III-lea d.Hr.. Apulum, ca loc al descoperiri, a fost cel mai mare oraş din Dacia Romană (surse: wikipedia.org; agerpres.ro; romania24.ro; urbeamea.ro; alba7.ro; mnuai.ro; ziarelife.ro)

Pentru valoarea sa deosebită statueta de bronz a zeiţei Minerva, considerată o raritate și datată în secolul al III-lea, a fost declarată „Exponatul lunii august” – 2019, în cadrul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Exponatul a fost prezentat de dr. Radu Ota şi dr. Adrian Cosmin Bolog, arheologi în cadrul muzeului sus amintit. Statueta poate fi astfel admirată, timp de o lună, în cadrul acestei mini-expoziţii. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*