Cetatea Bologa: se va mai reabilita oare?

Cetatea Bologa este una dintre cele mai timpurii cetăți medievale atestate din Transilvania, așezată la limita a trei unităţi geografice (Munţii Vlădeasa, Munţii Meseşului, Depresiunea Huedinului), în comuna Poieni din județul Cluj cuprinde satele Tranişu, Poieni, Cerbeşti, Bologa, Morlaca, Hodişu, Valea-Drăganului, Lunca-Vişagului). Confruntată în ultima perioadă de timp cu un accentuat proces de degradare, fortificația edificată la sfârșitul secolului al XIII-lea continuă să trezească interesul turiștilor, reprezentând unul dintre cele mai atractive obiective din regiune. Denumită înainte de 1300, Sebesvár, Cetatea Bologa reprezintă unul din cele mai importante fortărețe din istoria Transilvaniei și a Țării Românești. Este așezată acolo unde începe țara de dincolo de păduri-Transilvania, pe valea Crișului Repede, la 60 de km de orașul Cluj – Napoca și la 12 km de Huedin, unde Muntii Meseșului întâlnesc Munții Apuseni.

Zidurile cetății, care au străjuit cu statornicie de-a lungul a peste 700 de ani, mai rezistă și astăzi, putând fi admirate de către fiecare trecător a satului Bologa sau turist care vine să vadă o bucată din istorie. Cetatea a fost donată în 1399 lui Mircea cel Bătrân, Domnitorul Țării Românești (împreună cu Cetatea Bran după semnarea la Brașov a tratatului de alianţă împotriva Imperiului Otoman) de către Sigismund de Luxemburg, devenind, apoi, un punct de control important în drumul sării (sarea era vitală în secolele trecute). Cetatea Bologa a servit totodată și ca protecție pentru Mircea cel Bătrân, iar pentru nepotul său, Vlad Țepeș, a fost un adevărat refugiu al copilăriei. De asemenea, Cetatea Bologa a adăpostit numeroși oșteni de furia aprigă a otomanilor, locul trecând totodată și prin numeroase momente tensionate ca zonă de conflict. Turnul donjon, situat în extrema sudică are o alură triumfătoare. Scările înguste te urcă la un alt nivel față de pământ. Turnul era amenajat pe patru niveluri, despărţite între ele de planşee din bârne groase de lemn. Al doilea turn, amplasat în partea opusă donjonului, are bază patrulateră şi se pare că ar fi fost destinat unei porţi. În secolele XVI-XVII au apărut alte două turnuri semicirculare, folosite pentru armele de foc de toate calibrele. În 1699, sultanul Mehmed al IV-lea a dat un ordin pentru demolarea cetăţii, însă acesta a fost retras ulterior. Timpul însă a lucrat în defavoarea impozantei fortificații…

O autorizație de construire în vederea reabilitării și punerii în valoare a cetății medievale Bologa a fost semnată cu Consiliul Județean Cluj. Astfel, principalele categorii de lucrări de reabilitare, conservare și punere în valoare a Cetății Bologa vizează îndepărtarea integrală a vegetației de pe ruinele zidurilor, din interiorul incintei și din vecinătatea acesteia, consolidarea ruinelor și completări ale zidăriei, astfel încât să se asigure siguranța și blocarea accesului în cetate peste ruinele zidurilor, amenajarea unui acces controlat în și înspre cetate prin construirea unei scări cu parapet metalic, a unei platforme metalice și a unei porți, refacerea planșeelor din interiorul donjonului, amenajarea unei căi de circulație în incintă, realizarea unei copertine din sticlă pe structură metalică, montarea de bănci, coșuri de gunoi și a unui panou informativ, protejarea coronamentului zidurilor, etc. Lucrările efective de reabilitare și consolidare vor fi realizate de operatorul privat care a realizat lucrări similare și la Cetatea Deva, durată maximă de execuție fiind de 36 de luni. Construită în apropierea unui vechi castru roman, Cetatea Bologa amintește și acum de importanta ei strategică de odinioară și de rolul pe care l-a avut în supravegherea drumului ce străbate Valea Crișului Repede. În același timp însă, întrucât cele peste șapte secole de existență și vicisitudinile istoriei și-au lăsat amprenta și pe zidurile acestei fortificații medievale din Țara Călatei, autoritățile locale au accesat o finanțare europeană nerambursabilă pentru reabilitarea și conservarea acesteia, valoarea totală a lucrărilor fiind de peste 2.000.000 de lei. La rândul său, Felix Marcu, managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei a declarat că reabilitarea Cetății Bologa era obligatorie.

„Reabilitarea era obligatorie. Anul trecut, zona s-a și defrișat cu ajutorul Primăriei pentru că rădăcinile copacilor afectau mult zidurile. Importanța cetății de la Bologa și a zonei este dată și de castrul roman de la Bologa unde echipele noastre sapă de mulți ani. Fiind monument de înaltă categorie încercăm continuarea aplicării la fonduri POR (Programul Operațional Regional) sau la alte fonduri europene. Cetatea Bologa este una dintre cele mai timpurii cetăți medievale atestate din Transilvania. Ca urmare, vor fi realizate pentru prima dată și săpături arheologice. Săpăturile le vom face în zonă și cea mai mare parte în interiorul cetății, chiar și în donjon. În primul rând vrem să avem o datare mai precisă și o cronologie mai exactă privind evoluția cetății și întemeierea ei. (…) Obiectivul principal constă în consolidarea zidurilor acolo unde este cazul și ajustarea donjon-ului în partea superioară. Va fi realizat un schelet pe structură metalică pentru a se face diferența între ce este original și cu ce se intervine acum. Și în final se va putea urca până în vârful donjon-ului de unde se poate vedea și peisajul”, a precizat managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Reabilitatea este cu atât mai importantă cu cât cetatea va deveni în viitor obiectiv UNESCO, făcând parte din granița Imperiului Roman, a mai spus Felix Marcu. „Tot pe teritoriul comunei se află și granița Imperiului Roman și 11-12 turnuri romane de semnalizare care pornesc chiar din Poieni. Din punct de vedere al monumentelor subterane și construite este o zonă foarte bogată”, a mai declarat managerul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Dar, pretinsa urmaşă a grofului maghiar Banffy Miklos solicită, pe lângă miile de hectare de pădure şi păşuni din mai multe comune din zona Huedinului, şi cetatea medievală Bologa.

Primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca a declarat că Jelen Tivadar Karolyne, care pretinde că ar fi fiica nobilului maghiar, revendică aproximativ 200 de hectare de pădure şi teren în comuna pe care o conduce, însă pe lângă acestea mai vrea să obţină şi cetatea medievală Bologa. În acest sens, spune primarul, Jelen Tivadar Karolyne a deschis la Judecătoria Huedin un proces ce vizează retrocedarea cetăţii. Edilul a dezvăluit că primăria doreşte să reabiliteze cetatea pentru a putea fi valorificată turistic. În acest sens, edificiul medieval va fi suspus unui amplu program de reabilitare şi consolidare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană de 500 de mii de euro. Gheorghe Boca a menţionat că, deja, săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru demararea acestui proiect, urmând ca până în toamnă să fie finalizate lucrările. Potrivit primarului, firma care se ocupa de reabilitarea cetăţii este cea care a făcut lucrările de restaurare şi la cetatea Deva. Proiectul propune lucrări de reabilitare şi punere în valoare a cetăţii medievale din Bologa, defrişarea cetăţii, punerea în siguranţă, consolidarea, reabilitarea, cercetarea arheologică şi amenajarea acesteia ca ruină în scop turistic prin realizarea de scări şi platforme de acces, căi de circulaţie în interior şi dotare cu locuri de şezut. Vor fi făcute scări metalice şi refăcute planşeele din interiorul donjonului pe poziţiile iniţiale din structura metalică. Totodată, proiectul prevede o copertină din sticlă pe structura metalică (surse: transilvaniareporter.ro; monitorulcj.ro; abcnewstransilvania.ro; clujescu.ro; taracalatei.ro; wikipedia.org).

Castrul roman Bologa, Cetatea medievală de la Bologa și Moara de apă din sat sunt în continuare câteva dintre obiectivele cele mai vizitate de turiști în această zonă. Potrivit statisticilor, 3000 de mașini trec zilnic pe Valea Drăganului și o mare parte dintre acestea opresc în Bologa. Primarul comunei spune că numărul turiștilor ar putea crește odată cu reabilitarea Drumului Apusenilor (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan), drum care este deocamdată doar „plombat”. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*