Un castru de legiune aflat la margine de imperiu…

Din 10 iulie 2019, în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia, s-a deschid expoziția „Berzovia – un castru de legiune la marginea imperiului. Berzobis și urbanistica Daciei Romane.”Această expoziție și-a propus să prezinte publicului o parte relevantă a rezultatelor ultimelor cercetări arheologice din mari situri de epocă romană din Dacia. Pe lângă expunerile generale, în cele 15 postere sunt înfățișate aspecte din timpul săpăturilor, planuri și reconstituiri din Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin), Sarmizegetusa (Sarmizegetusa, jud. Hunedoara), Apulum (Alba-Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca). Obiectele arheologice expuse (cu precădere țigle și cărămizi) provin în special din castrul de legiune Berzobis, acest șantier arheologic fiind rodul unei colaborări de tradiție dintre Muzeul Național al Banatului și Muzeul Banatului Montan Reșița. Alte cărămizi provin din castrul Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin). Pe timpul lui Traian, în tot imperiul castrele de legiune devin tot mai asemănătoare cu orașele, caracteristica principală în acest sens fiind monumentalitatea clădirilor. Arhitecții legionari au aplicat standardele urbanistice consacrate ale vremii atât la construcțiile din mediul militar, cât și la cele din mediul civil (urban) al Daciei.

Astfel, în Colonia Dacica Sarmizegetusa, militarii din legiunea a IV-a Flavia Felix au construit forul, amfiteatrul și alte clădiri publice. La Apulum și Napoca se observă, de asemenea, dezvoltarea elaborată a unor mari centre urbane. Castrul roman de legiune Bersobis (Berzobis, Berzobia, Bersobia) a fost ridicat pe fundamentul davei dacice de aici (Berzobis) și se află în vatra satului Berzovia (jud. Caraș-Severin), pe malul din stânga Bârzavei. Administrativ a aparținut de Dacia Apulensis și a apărut menționat în Tabula Peutingeriana. A constituit pentru o vreme „căminul” legiunii a IV-a Flavia Felix. Legiunea romană nu a rămas însă mult timp aici, iar la începutul domniei împăratului Hadrian, în jurul anilor 118 – 119, legiunea părăsește Berzovia, și Banatul, și este mutată în apropierea Belgradului din zilele noastre. Castrul a fost realizat din pământ (și piatră) și are două faze de construcție. A avut dimensiunile de 490 x 410 m.2 (suprafața de 20 ha). Acesta a avut perioada de activitate în secolele II și III. În vecinătatea castrului s-a dezvoltat o așezare civilă care se dezvoltă până în secolul al IV-lea.

„Se sapă de 50 de ani, dar despre Berzovia știm de la austrieci. Ei sunt primii care au descoperit că la Berzovia sunt ruine romane și este foarte important de menționat că, deși astăzi arheologii sunt interesați mai mult de structuri la Berzovia, piesele sunt în număr destul de mic. Ceea ce puteți vedea la Muzeul Banatului este un număr redus de artefacte, dar foarte importante, însă pe vremea austriecilor, lucrurile stăteau altfel. Atunci se puteau descoperi comori la Berzovia și se puteau face mari averi. Cum, practic, ei au descoperit castrul, au demontat și au revândut cărămidă cu cărămidă structurile romane. De-asta, astăzi, la Berzovia găsim foarte puține lucruri. Găsim tălpi de fundații, găsim fundații, și ne socotim foarte norocoși când descoperim o structură din piatră. În general, castrul de la Berzovia este un castru în care clădirile sunt din lemn”, a spus Ana Cristina Hammat, arheolog al Muzeului Banatului Montan din Reșița. In expozitia de la Timisoara au fost aduse caramizi si tigle, toate purtand stampila legiunii a IV-a Flavia Felix, au fost postate planse cu diferite artefacte din castrele de la Sarmisegetuza, Napoca sau Turda, insa vedeta expozitiei este un gladius roman, scos la lumina la Berzovia. „Are o poveste foarte interesanta pentru ca este un exemplar pastrat foarte bine al unui gladius, o sabie romana, si foarte important de spus este ca la Berzovia gasim foarte mult echipament si armament militar roman, ceea ce este si normal pentru ca vorbim despre un castru in care aveam militari. Legiunea a IV-a Flavia Felix, care a stat la Berzovia pentru o perioada destul de scurtă de timp în timpul domniei lui Traian, de când el cucerește Dacia și până la moartea acestuia”, spune Ana Cristina Hammat, arheolog al Muzeului Banatului Montan din Reșița. Am săpat, de exemplu, acea clădire a comandamentului, care e echivalentă cu forul din orașe, 63 pe 90 m, este o clădire imensă, cu o curte interioară. Am săpat din 1998 până în 2005 porțiuni din ea, dar am reușit să fac un plan și să reconstitui dimensiunile ei. Această clădire este în 8 loturi de grădină. Fiind o clădire din piatră, acele ziduri au fost scoase. Când s-a mutat satul Jidovin, după Primul Război Mondial, zidurile au fost scoase. În sistemul habsburgic, cu străzi drepte, satul a fost mutat peste castru și atunci castrul a dispărut, a mai rămas foarte puțin din valul de pământ. Se poate cerceta cu succes și pentru arheologie are importanță pentru că este o perioadă foarte scurtă de timp. Tot materialul arheologic care iese la Berzovia e important pentru că poate fi luat ca exemplu cronologic pentru restul Daciei Romane. Exact legiunea a IV-a Flavia Felix pleacă la începutul domniei lui Hadrian, în 118 sau 119… Sunt foarte multe lucruri de săpat acolo, foarte multe noutăți ce pot fi descoperite. De exemplu, sunt castre în care s-a stat. Acestea sunt taberele întărite cu ziduri ale armatei romane, dar de la Berzovia până acum au ieșit un coif, un gladius și fragmente mai mici de echipament militar. Într-o perioadă foarte scurtă de timp ei au lăsat multe aici”, a declarat Alexandru Flutur, arheolog la Muzeul Național al Banatului din Timișoara.

Cercetarea științifică a castrului de la Berzovia a început în anii 1961-1962. Săpăturile arheologice au fost reluate începând cu anul 1998 de către un colectiv format din Florin Medeleț, Ovidiu Bozu și Alexandru Flutur. Unele săpături de salvare au fost realizate de-a lungul timpului de Fl. Medelet, R. Petrovszky (1972), O. Bozu, D. Rancu (2004), D. Teicu, Al. Flutur, D. Rancu (2012). Ultima campanie de cercetare arheologică sistematică a avut loc în anul 2017 (D. Teicu, Al. Flutur și Ana Cristina Hamat) (surse: observatordetimis.ro; opiniatimisoarei.ro, debanat.ro). Expoziția aduce astfel în fața vizitatorilor rezultatele unor cercetări de ani de zile asupra castrului roman Berzobis ((jud. Caraș-Severin), elucidând enigme ale istorie ce stăteau ascunse în colbul miilor de ani. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*