Părintele Arhimandrit Irineu Iuraşcu, Stareţul Mănăstirii Delta Neajlovului, judeţul Giurgiu, a trecut la cele veșnice la 19 august anul 2016, după o grea şi încercată perioadă de suferinţă trupească, la venerabila vârstă de 75 de ani. S-a născut la 4 ianuarie 1941 în satul Dăgâţa, judeţul Iaşi, dintr-o familie de ţărani credincioşi, a primit la botez numele Ioan și a fost fiind primul dintre cei patru fraţi.
Cursurile şcolii primare şi gimnaziale le urmează în satul natal, după care absolvă Liceul Teoretic din oraşul Roman, judeţul Neamţ. După terminarea studiilor liceale, urmează Şcoala Tehnică de Medicină Generală din municipiul Roman, judeţul Neamţ, după care funcţionează, vreme de câţiva ani, ca asistent medical – medicină generală.
În 1968 obţine titlul de licenţiat în teologie la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu. Un an mai târziu este hirotonit diacon şi apoi preot pe seama capelei Seminarului Teologic Ortodox din municipiul Cluj Napoca, unde este numit şi preot spiritual.
La Praznicul Schimbării la Faţă, 6 august 1973, este călugărit la Mănăstirea Antim din Bucureşti, sub numele de Irineu.
Fiind remarcat de către Patriarhul de pie memorie Iustin Moisescu, în anul 1978 este numit stareţ la Mănăstirea Căldăruşani din apropierea Bucureştiului. Este hirotesit protosinghel şi apoi arhimandrit. Fiind prigonit de autorităţile comuniste, este nevoit să părăsească ţara.
După 1990, reîntors în ţară, primeşte ascultarea de preot slujitor la Mănăstirea Plumbuita. În anul 1992, cu binecuvântarea Vredincului de pomenire, cinstire şi evocare, Patriarhului Teoctist Arăpaşu, este transferat la Mănăstirea Comana, din judeţul Giurgiu, unde îndeplineşte ascultarea de stareţ. Din 2003, la cererea Preacuvioşiei Sale se retrage în apropierea Deltei Neajlovului, unde ctitoreşte o împunătoare mănăstire.
A trecut la cele veșnice, în urmă cu trei ani, după o îndelungată suferinţă, în chilia sa din sfânta mănăstire, în stare de rugăciune, fiind înconjurat de obştea mănăstirii şi ucenici.
Apreciat fiind în mod deosebit, între mulţi alţii, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, dar şi de chiriarhul său – în persoana PS Părinte Dr. Ambrozie Meleacă – Episcopul Misionar al Giurgiului, şi de către ceilalţi părinţi stareţi şi duhovnici ai eparhiei din inima Ţinutului Vlaşcăi, Părintele Arhimandrit Irineu Iuraşcu a fost toată viaţa drept ca bradul (şi la propriu şi la figurat), cu o voce şi o purtare demnă şi convingătoare, intrasingent dar totuşi cald şi cât se poate de uman în toate deciziile pe care le lua, mai cu seamă în problemele bisericeşti, spirituale şi duhovniceşti.
Era cu o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu şi-o trăda, cu un simţ al umorului măsurat – aşa l-au cunoscut şi aşa îl vor purta permanent în inimă pe Părintele Irineu toţi cei care au trecut pragul mănăstirii giurgiuvene Delta Neajlovului. Fie din paginile revistelor “Lumea Credinţei”, “Lumea Monahilor”, “Lumina”, “Revista Ortodoxă” ori a altor reviste bisericeşti, fie din altele, fie direct din înălţimea, catehetică şi omiletică, propovăduitoare şi mărturisitoare a amvonului, prezenţa cuvântătoare a venerabilului părinte era cuceritoare şi mult folositoare.
Prin sinceritatea, prin cultura sa duhovnicească, prin trăire dar mai ales printr-o neclintită voinţă în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi şi a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate şi cultivate de către Părintele Irineu Iuraşcu. A fost în acelaşi timp un bun păstrător al Tradiţiei şi un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant şi ordonat, ospitalier şi erudit. Un preot distins al cultului ortodox şi un om al culturii înţelepte, un slujitor al Bisericii şi al poporului român.
Lasă un răspuns