Obiecte vechi de 7 000 de ani descoperite în zona unde se construieşte podul peste Dunăre, la Brăilița

Șantierele, acolo unde se deschid în România, aduc cu sine și descoperiri istorice neașteptate. Astfel, arheologii brăileni au făcut mai multe descoperiri incredibile pe şantierul unde se lucrează la viitorul pod peste Dunăre. Aceştia au dezgropat mii de obiecte ceramice, din piatră şi metal, unele vechi chiar şi de 7.000 de ani. Săpăturile arheologice de salvare au scos la lumină un întreg cimitir din Cultura Boian, dar arheologii consideră că cea mai spectaculoasă descoperire  sunt două obiecte din cupru. Este vorba despre un fel de ac sau împungător, precum şi o coroană dentară din cupru, obiecte despre care specialiştii spun că nu se ştie să fi existat în Epoca Pietrei. Arheologii şi-au început activitatea de cercetare pe acest șantier în vara lui 2018, pe o suprafaţă de cinci hectare de teren din cartierul Brăiliţa, fiind vorba de 48.000 de metri pătraţi, unde va fi construit accesul pe podul peste Dunăre. După doar câteva luni de muncă, rezultatele le-au întrecut arheologilor orice aşteptări.

Am descoperit 45 de urne funerare, în 44 de morminte în care s-au descoperite urme de incineraţie în interiorul urnelor. După ce am tamisat umplutura urnelor, am descoperit resturile incinerate ale defuncţilor, dar şi obiecte de inventar, obiecte din metal, din cupru, printre care şi un obiect din cupru cu totul special”, a declarat Stănică Pandrea, şef secţie Arheologie la Muzeul „Carol I” din Brăila. Obiectul în cauză este o coroană dentară din metal care ar data din Epoca Pietrei, descoperită într-o urnă funerară ce aparţine Culturii Boian, a cărei vechime a fost estimată la aproximativ 7.000 de ani. „Este un obiect din cupru, care a fost găsit alături de alte obiecte mai tari, foarte interesant, alături de nişte dinţi, care au fost arşi şi aproape s-au pietrificat, având şi o formă foarte interesantă asemănătoare unui molar”, explică arheologul. Descoperirea este una extrem de importantă pentru că spune foarte multe despre identitatea culturii respective.

„Deşi pare un obiect nesemnificativ,  îl face deosebit în contextul arheologic, de Epoca Pietrei, care s-ar data între 4.700-4.500 î.Hr., după aspectul ceramicii. Este un lucru ieşit din comun, de regulă aceste piese apar mult mai târziu. Pentru noi înseamnă foarte mult. Înseamnă că până aici se întindea o arteră comercială. Prezenţa acelui obiect din cupru arată legături de schimb cu zone mult mai îndepărtate, foarte probabil cu cele din Bulgaria, unde s-a descoperit o cantitate consistentă de obiecte din cupru”,  a precizat şeful secţiei de Arheologie a Muzeului din Brăila. Descoperirea arheologilor brăileni este una cu atât mai importantă cu cât, în ultimii 60-70 de ani, au fost dezgropate în judeţul Brăila doar şase obiecte de cupru, printre care se numără două topoare de mari dimensiuni, dar aceste obiecte datează dintr-o perioadă ulterioară. Obiectele descoperite la Brăiliţa indică o cultură care se întindea în toată jumătatea estică a Peninsulei Balcanice, din nordul Greciei până în sudul României, ceea ce face descoperirea cu atât mai spectaculoasă. „Pentru că nu ne putem explica, altfel, cum de existau atâtea obiecte în zone nelocuite, fără urme de locuinţe, nici vetre, nici podele. Foarte probabil, noi am surprins marginea aşezării, pentru că noi nu am găsit locuinţe unde am făcut săpăturile (…) Cuprul avea o valoare mare, o valoare simbolică, de schimb chiar.  Până recent, până la bancnotele de hârtie, monedele care circulau erau monedele de cupru, mai rar cele de aur şi argint”, a detaliat arheologul Stănică Pandrea.

Alături de aceste descoperiri, săpăturile au scos la lumină şi alte câteva mii de obiecte din Evul Mediu Timpuriu, precum vârfuri de lance, o cataramă din metal, lame de fier, pandantive din os, unelte din piatră, fragmente de vase ceramice caracteristice culturii Boian şi altor culturi învecinate din Transilvania şi sudul Moldovei, dar şi fragmente de urne funerare. Extrem de interesante sunt şi ritualurile de înmormântare care se efectuau atunci şi pe care arheologii le-au descoperit acum. Morţii era înfăşuraţi în giulgii, după care erau aşezaţi pe ruguri şi incineraţi. „Arderea s-a făcut la temperaturi înalte, de peste 1.000 de grade, ceea ce înseamnă că se foloseau în jur de trei metri cubi de lemne pentru un rug. Asta se vede în culoarea oaselor arse, cenuşie, lucioasă, adică au fost arse foarte puternic. Vă daţi seama, să arzi trei metri cubi de lemne, în câmpie, pentru un singur rug, şi acest lucru vorbeşte despre potenţialul acelei aşezări. Romanii şi grecii se incinerau, şi incineraţia sfârşeşte în Europa, ca rit funerar, abia la anul 1.000. Până în anul 1.000 există zone păgâne cu zone creştine”, a mai precizat arheologul. Toate obiectele descoperite în site-ul arheologic de la Brăiliţa vor fi expuse în cadrul unei expoziţii temporare la muzeul din Brăila, cel mai probabil în luna decembrie a acestui an. În tot acest timp, arheologii vor continua să efectueze săpături în zona unde se construieşte podul peste Dunăre. (surse: wikipedia.org; cunoastelumea.ro; obiectivbr.ro; theworldnews.net).

Cu cât ne vom „activa” în a deschide șantierele necesare infrastructurii naționale actuale, cu atât vom aduce în fața cercetătorilor și istoricilor dovezi ale civilizației strămoșilor noștri de acum multe mii de ani, din Vatra Vechii Europe. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*