Cavoul cu „orant” de la Egreta (Constanța) și personajul său misterios

În municipiul Constanța, în zona delimitată de b-dul Ferdinand – b-dul 1 Decembrie şi str. Traian (lângă blocul B1 şi restaurantul Egreta) se află un edificiu antic de mare valoare şi importanţă al orașului, numit „Cavoul cu „Orant“„ – având Cod LMI (Lista Monumentelor Istorice): CT-I-m-A-02555.03. (sec. IV).

Cavoul cu „Orant“  de la Egreta este un cavou hypogeu paleocreştin, din sec.IV d.Hr., decorat în tehnica frescei, din care se păstrează fragmente cu urme de pictură, cu decoraţii florale şi scene de „banchet funerar”. Personajul principal, „Orantul” (efigie funerară reprezentând o persoană în genunchi, sau în atitudine de rugăciune), deosebit de valoros din punct de vedere artistic, păstrează şi fragmente din aureolă. Cavoul dispune în interior de o cameră mortuară dreptunghiulară, acoperită de o boltă pe peretele din spate, iar în centrul camerei, se află amenajată o mică nişă, la 1,87 m. de sol. Cavoul are ca decor diferite picturi creştine şi este un edificiu de mare valoare şi importanţă pentru arta primelor comunităţi creştine din Tomisul antic, însă se află într-o stare avansată de deteriorare, unele plăci cu picturi sunt deja căzute şi necesită de urgenţă reparaţii şi lucrări de consolidare. Nu poate fi deschis publicului spre vizualizare decât dacă va fi consolidat şi restaurat. Din datele aflate până acum, se pare că e vorba de un mormânt de familie, ce datează din secolul IV, el fiind utilizat totuși până în secolul V şi VI, moment în care a fost distrus.

Investigaţia de recunoaştere a picturilor monumentului a scos la iveală un decor de picturi nebănuit de bogat, care au fost ascunse în pământ. Compoziţia întregului cavou este foarte clară: panouri cu imitaţie de marmură gri-albăstrui şi semi-panouri pictate cu roz, fiind separate unele de celelalte prin pilaştri cu capiteluri corintice (model folosit în cavourile romane creștine (ex.: mormântul hipogeu „cu banchet” din Tomis și cavoul roman de la Durostorum (Silistra; Bulgaria)), de influență egipteană – coptă). O scenă remarcabilă se află poziţionată pe peretele din stânga, unde este pictat, pe panoul central, un superb banchet ce conturează o ţinută vestimentară feminină. Scena din panoul din dreapta relevă existenţa unei picturi, pe un perete galben, ce se concentrează în silueta unui servitor îmbrăcat în haine negre, cu o hartă deasupra umărului său (personaj misterios). Acesta a fost singurul personaj cu adevărat identificat şi fotografiat. În urma unei anchete mai amănunţite, s-a constatat că silueta reprezintă un vrăjitor, într-o scenă pictată ce porneşte din tavan (zona celuilalt tărâm, de unde pot apare anumite energii sau personaje). Acest monument este de o importanţă primordială pentru arta primelor comunităţi creştine din Constanţa antică (Tomis).

Descoperirea şi conservarea acestor monumente funerare de artă de la sfârşitul Imperiului Roman ridică un interes deosebit faţă de patrimoniul omenirii. Existenţa acestui mormânt este ameninţată de umiditate în proporţie de 100% şi de către circulaţia vehiculelor care trec prin zona unde este situat cavoul. Unele plăci de picturi sunt deja căzute şi necesită de urgenţă reparaţii şi lucrări de consolidare, altfel pictura se va irosi definitiv. Momentan, nu poate fi deschis publicului spre vizualizare decât dacă va fi consolidat (surse: wikipedia.org; constanta.wikimania.org; cugetliber.ro). Se poate face o copie 3D a acestuia într-una din încăperile MINAC, așa cum a fost realizată copia mormântului hipogeu „cu banchet”, spre a se păstra și vizualiza aceste imagini tainice. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*