Morminte creștine din perioada elenistică, romană şi bizantină, decopertate la Constanța

Constanța de astăzi este clădită pe vestigii milenare. Ori de câte ori este răscolit, pământul anticului Tomis oferă câte o surpriză, fie că este o amforă, un basorelief, un zid de piatră sau un mormânt. Toate aceste descoperiri constituie piese dintr-un imens puzzle: adevărata istorie a Dobrogei. Noi piese din acest puzzle, peste 20 de morminte din perioada romană târzie, au fost descoperite de către o echipă de specialiști de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) care au efectuat în anul 2016 săpături de descărcare de sarcină arheologică pe un teren situat în zona Casei de Cultură a Sindicatelor, pe strada Avram Iancu. Sunt morminte creștine, cu ofrande sărăcăcioase (vase din sticlă sau mărgele, în cazul copiilor), cu câte doi și chiar patru defuncți.

Pe o suprafață de aproximativ 150 mp, arheologii tomitani au identificat, de la mijlocul lunii iulie până în prezent, peste 20 de morminte. „Sunt morminte specifice epocii romane târzii, cu camere de acces și așa-numitele firide longitudinale. Altfel spus, o catacombă săpată sub pământ în care erau depuși defuncții”, a precizat șeful secției Arheologie Preventivă a MINAC, arheologul Constantin Băjenaru. Descoperirea nu constituie o surpriză pentru arheologi deoarece, în antichitate, în această zonă se întindeau câmpurile funerare ale Tomisului, săpăturile din anii ’70 – ’80 scoțând la suprafață o mulțime de morminte din perioada romană târzie, secolele IV-V. În mormintele celor trecuți în lumea umbrelor, în urmă cu peste 1.500 de ani, au fost descoperite vase de sticlă – unguentarii, dar și flacoane mici din sticlă -, semn că defuncții erau oameni simpli și nu proveneau din rândurile aristocrației, așa cum erau contemporanii lor pentru care a fost realizat faimosul cavou pictat. De asemenea, în mormintele de copii, arheologii au găsit și mărgele minuscule din sticlă. Judecând după orientarea clasică, est-vest, se pare că osemintele aparțin unor creștini. În aceste morminte erau depuse câte doi și chiar patru defuncți. „Creșterea populației, sărăcirea ei și lipsa loturilor funerare determinau utilizarea ca loc de veci, cum se spune acum, a unui spațiu foarte restrâns”, a spus specialistul MINAC. Accesul în firidele mortuare săpate în pământul reavăn era blocat, în proporție de 90%, cu materiale folosite la construcții anterioare, probabil din secolele I, II sau III: cărămizi, țigle, blocuri de piatră, blocuri de marmură.

Una dintre cărămizi are și o ștampilă mai rară pe care epigrafiștii o vor descifra”, a mai spus Constantin Băjenaru. Cercetările arheologice sunt îngreunate și de faptul că în această zonă a fost acum 70 – 80 de ani oborul Constanței, descoperindu-se și câteva elemente din acea perioadă: ghizdul din cărămizi al unei fântâni și beciuri. „Mai interesant este că peste această necropolă am găsit elementele unui edificiu din secolul al VI-lea, care se păstrează foarte prost”, a mai spus Băjenaru. „Toate aceste săpături reprezintă piese dintr-un puzzle. Se cartează și, după analize aprofundate, alte izvoare istorice pot oferi o imagine de ansamblu a necropolei tomitane, care este una dintre cele mai mari, comparabilă cu faimoasa necropolă de la Histria”, a conchis specialistul MINAC, dr. Constantin Băjenaru.

Cu ocazia săpăturilor pentru realizarea unor construcţii noi s-au descoperit, după anul 2006, mai multe morminte datând din perioada elenistică, romană şi bizantină. Mai sunt de amintit două cazuri, cu două descoperiri importante. Primul se află pe str. Mihai Viteazu, în spatele Teatrului Fantasio, unde s-au făcut, începând cu anul 2008,  săpături pentru realizarea fundaţiilor noului sediu O.C.P.I. (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), găsindu-se aici mai multe straturi de fundaţii – zonă de locuire din perioada bizantină, obiecte ceramice, amfore, material numismatic, dar şi 7 morminte din epoca elenistică (Fig 101-105). Cel de al doilea caz este cel din anul 2006, când s-au efectuat săpături arheologice pe proprietatea situată pe str. George Enescu nr. 22 din Constanţa, într-o zonă care este bine cunoscută ca parte importantă a necropolei tomitane de epocă romană. În aria cercetată – aprox. 185 mp – s-au identificat şi cercetat 16 morminte databile în epocile romană şi romano-bizantină (12 din sec. II-III şi 4 din sec. V-VI d.Hr.: morminte de incineraţie şi morminte de înhumaţie: în groapă simplă – 6;  în groapă simplă, cu protecţie de ţigle – 1; o cameră de acces cu firidă laterală – 3; o cameră de acces cu firidă longitudinală – 1; un cavou cu pereţii din cărămidă – 1; morminte colective în groapă simplă, cu margini protejate de ţigle – 1 (Fig. 106-108) (surse: wikipedia.org; telegrafonline.ro).

Artefactele descoperite cu acestă ocazie vor fi conservate și restaurate, urmând a intra în patrimoniul MINAC (Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța). (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*