Colierele de melci de la Poiana Cireșului

Șantierul arheologic de la Poiana Cireșului (jud.Neamț) a oferit surprize peste surprize pentru specialiști. Astfel, în campania din anul 2016 s-a descoperit un colier de melci, vechi de aproximativ 31.000 de ani. Acesta a fost scos la suprafaţă de echipa condusă de prof. univ. dr. Marin Cârciumaru şi dr. Elena Niţu. Reuşita vine la doar un an de la identificarea în acelaşi sit a celei mai vechi statuete sculptate (aproximativ 23.000 de ani) de pe teritoriul României. În urmă cu 15 ani, tot pe acest şantier arheologic de la Poiana Cireşului era descoperit primul colier de melci perforaţi din Paleoliticul din România. Cele 12 cochilii descoperite de acestă data au fost atribuite speciei Lithoglyphus naticoides. După cercetare și conservare, descoperirile vor putea fi văzute în colecțiile Muzeului Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic de la Târgoviște (jud. Dâmbovița) care este primul de acest fel din România și din Europa Centrală și de Sud-Est, funcționând ca parte a Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște.

Acesta este centrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din România. În muzeu se regăsesc artefacte care fac parte, în mod cert, din patrimoniul arheologic universal, precum sunt cele mai vechi mărturii din lume privind simbolismul omului de Neanderthal, reprezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului și o geodă vopsită cu ocru de peste 50.000 de ani, descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de mici dimensiuni din Europa, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din Romania, un fluier gravetian, de peste 20.000 de ani, multe pandantive din dinți de animale și pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25.000 de ani etc., toate acestea descoperite în siturile Piatra Neamț-Poiana Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei-Boroșteni(jud. Gorj). De altfel, în muzeu se concentrează peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, mai vechi de 10.000 de ani. În muzeu este reconstituită una dintre cele mai mari peșteri dintr-un muzeu din România, și singura în care se regasesc oameni de Neanderthal realizați prin respectarea tuturor exigențelor privind morfologia acestora, surprinși în cele mai caracteristice preocupări, cum ar fi cioplirea uneltelor sau prepararea coloranților, un Homo Sapiens din Paleoliticul Superior, într-o firească ipostază de vânătoare, alături de un cort specific gravetianului. Expunerea materialui arheologic este foarte modern concepută, apelându-se la modalități moderne de prezentare a informațiilor, cum ar fi plasmele pe care rulează reconstituirea procedeelor tehnologice care au stat la baza realizării uneltelor și armelor din piatră și os,  în perioade cu mult superioare vârstei de 10.000 de ani, toate artefactele fiind încadrate într-un mediu natural.  În anul 2018 a mai fost descoperit un colier la Poiana Cireșului. Despre colierul descoperit putem spune că acesta este format din melci perforați care provin din zona Mediteranei.

Aceștia mai poartă denumirea de „Homalopoma Sanguinum”. Melcii au fost aduși de oamenii care au trăit acum 30.000 de ani pe teritoriul României de astăzi, de la peste 900 de kilometri distanță. Aceștia au fost descoperiți cu ajutorul unui sistem de săpătură revoluționar, realizat de membrii colectivului de arheologi din Târgoviște. Acest sistem revoluționar folosește decaparea sedimentului milimetru cu milimetru pentru a putea recupera cât mai mult din obiectele aflate în sit. Sistemul a permis descoperirea acestor melci, în vara lui 2018, ei având dimetru de 5-8 mm. „Distanța de la care erau aduse o să modifice foarte mult viziunea asupra deplasărilor popoarelor din perioada respectivă. Erau folosiți fie pentru coliere, pentru brățări sau pentru împodobirea costumelor. E greu de crezut că le purtau vânătorii, ci mai degrabă ele făceau parte din anumite ceremonii, nu le purtau toți și oricând”, spune prof. Marin Cârciumaru, conducătorul echipei de cercetare. Valorificarea colecției de obiecte paleolitice are la bază o muncă de cercetare asiduă, capabilă să permită actualizarea permanentă a informațiilor științifice oferite de expoziție (surse: dcnews.ro; cunoastelumea.ro; reporterpenet.ro; ziare.com)

Prin metodele moderne de cercetare se pot recupera din siturile preistorice artefacte și elemente fosile ce puteau scăpa unei cercetări clasice. Astfel putem avea o nouă viziune asupra acelor timpuri îndepărtate. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*