Printre locurile sfinte demne de a fi menționate prin unicitatea lor se află și vechea biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului de la Căuşeni, din Republica Moldova. Orașul Căușeni este situat la sud-estul Republicii Moldova, la trei kilometri de stația de cale ferată Căușeni și la 73 km de Chișinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Orașul este traversat de râulețului Botna și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului – căuș, care este mărginit de dealuri. Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate este menționată ca târg, adică oraș comercial. În această perioadă orașul devine și reședință a Hanatului Crimeei. Pe la mijlocul anilor ’60 ai sec. XVIII, la Căușeni se află una din reședințele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului.
Biserica aceasta de la Căușeni are o particularitatea cu totul neașteptată: este adâncită pe jumătate în pământ. În afară de acest fapt neobișnuit, pentru cei care îi trec pragul, acețtia au impresia că aici se află unul dintre puţinele locuri în care timpul pare că a încremenit pe loc. Biserica se gășeste la o răspântie de drumuri, pe unde în urmă cu câteva secole treceau dintr-o parte în alta armatele și tăvălugul războaielor. Astăzi pe aici trece traseul principal care te duce la Moscova, sau în sud, către Odessa. Aici preoţii nu au mai ţinut slujbe de mai bine de o sută de ani, dar totuși oamenii vin și se închină cu evlavie la icoane. Localnicii spun că acești sfinți pictați sunt făcători de minuni, iar rugăciunile şoptite aici te pot vindeca de diferite boli, sau ar putea aduce ploaia în caz de secetă. Se zice că pe la începutul secolului 20, când aceste locuri făceau parte din România, peste aceste meleaguri se abătuse o secetă cumplită. Un alai de preoţi au făcut slujbe la o biserică, apoi la alta și, într-o zi au ajuns şi aici. În timpul slujbei, când au ajuns la ultimele cuvinte ale liturghiei, a început din senin o ploaie torenţială, care a salvat viaţa multora. De atunci bătrânii tot spun: „Mare putere are biserica asta!”.
Așa povestea Maria Bondarenco, care păstrează cu grijă, de ani buni, cheia bisericii și deschide sfântul lăcaș doritorilor. Despre credinţa oamenilor în puterea miraculoasă a locului vorbesc şi zecile de bileţele cu dorinţe pe care le găsim înăutru, aruncate pe fereastră. Puţini au acces în interior, pentru că lăcaşul e mai tot timpul închis. Dar, odată ce ai intrat, parcă se deschide o poartă în timp. Este singurul loc din Republica Moldova care a păstrat vechea pictură murală. Scenele biblice, îngerii, domnitorii, cărora le poţi desluşi chipurile chiar dacă nu au fost restaurate vreodată, nu te lasă singur. Le simți compania, deşi nimeni nu mai e înăuntru. Fără studii de specialitate, meşterii care au lucrat aici au calculat totul atât de bine încât razele de lumină ce vin din altar, unde „se scurg” prin două ferestruici mici, se întâlnesc pe pristol în formă de cruce oblică. Potrivit unor date, biserica ar fi fost ridicată pe timpul tătarilor, Căuşeniul fiind secole la rând un centru al acestora.
„Legenda spune că pe acele timpuri nicio locuinţă nu putea fi mai înaltă decât un călăreţ cu o suliţă în mână”, mai explică Maria Bondarenco. Acestea erau așa făcute pentru ca să te apleci atunci când păşeşti înăuntru. Totuşi, niciun cercetător nu poate spune cu exactitate când a fost ridicată biserica. Cei mai mulţi o atribuie secolelor XVI-XVIII. Specialiştii spun că pictura murală ar putea fi mai târzie şi că ar fi opera zugravilor Stanciu, Radu şi Voicu din secolul XVIII. De-a lungul veacurilor, lăcaşul sfânt a rezistat la multe nenorocire. Se spune că în timpul unui război ruso-turc, otomanii îl transformaseră în grajd. Într-o noapte le-au pierit toţi caii şi, în semn de răzbunare, turcii au scos ochii sfinţilor de pe pereţi, bănuindu-i de vreo vină. Biserica a rezistat şi în timpul URSS, chiar dacă ani la rând a servit drept loc unde muncitorii unei fabrici uscau mere prin afumare (afumătoare). A rămas în picioare şi la cutremurul din 1977, care a lăsat însă fisuri în ziduri. În anul 2009, biserica a fost inclusă într-un registru al Fondului Mondial al Monumentelor ce conţine 93 de obiective de arhitectură de valoare internaţională care riscă să dispară. Numai restaurarea frescelor ar costa circa două milioane de dolari. Pe la începutul anilor 2000, a fost schimbat acoperişul, graţie unui ajutor de 15.000 de dolari din partea Ambasadei SUA la Chişinău. În anul 2016, la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, monument arhitectural unicat, construit la răscrucea secolelor XVII-XVIII, a fost demarat un proiect de restaurare cu ajutorul unui grant în valoare de 150 mii de dolari acordat de Ambasada SUA la Chişinău (surse: turismistoric.ro; dcnews.ro; stiri.md; Wikipedia.org; observatorul.md; antena3.ro)
În urma realizării acestui proiect vor fi create condiții prielnice pentru readucerea în circuitul public și punerea în valoare culturală, educativă, turistică și economică a unui valoros obiectiv de patrimoniu din Europa de Sud–Est.
Lasă un răspuns