Așezare din epoca bronzului la Buftea (jud. Ilfov)

În orașul Buftea (jud. Ilfov), în punctul „La Cârna”, există o așezare din epoca bronzului timpuriu. Terenul propus pentru cercetări arheologice preventive în anul 2012,  se află la sud de râul Colentina. În cursul cercetărilor anterioare au fost descoperite o aşezare şi o necropolă din secolele III-IV, o aşezare din secolele VI-VII, o aşezare şi o necropolă din secolele XIV-XVI, respectiv o biserică din secolul XVI. Proiectul de cercetare a cuprins practicarea un număr de şase secţiuni, notate de la S 1 la S 6. Suprafaţa totală cercetată a fost de 190 mp. Stratigrafia a fost aceeaşi pe întreaga suprafaţă cercetată. Pe profilul estic al secţiunii S 6 ea a fost următoarea: 0-0,25 m, strat de culoare cenuşiu-negricioasă, sol vegetal; 0,25-0,42 m, strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă ce conţine fragmente de chirpici şi de vase ceramice din epoca bronzului; 0,42-0,56 m, strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic. În cursul cercetărilor au fost descoperite două gropi de mici dimensiuni. Groapa nr. 1 a fost descoperită în cadrul secţiunii S 4, carourile AB-2. Ea avea o formă ovală în plan, lungimea a fost de 1,03 m, lăţimea de 0,88 m, iar adâncimea maximă de 0,53 m. Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de 0,28 m, respectiv din nivelul de cultură aparţinând epocii bronzului. În interiorul gropii au fost găsite puţine fragmente de chirpici şi de vase ceramice. Complexul aparţine nivelului din epoca bronzului. Materialele arheologice descoperite încadreaza această groapă în cultura Glina, faza I. Groapa nr. 2 a fost descoperită în cadrul secţiunii S 5, carourile AB-2. Groapa de formă ovală în plan, a avut lungimea a fost de 1,02 m, lăţimea de 0,84 m, iar adâncimea maximă de 0,50 m. Ea a fost surprinsă de la adâncimea de 0,25 m, respectiv din nivelul de cultură aparţinând epocii bronzului. În interiorul gropii au fost găsite puţine fragmente de vase ceramice. Complexul aparţine nivelului din epoca bronzului. Materialele arheologice descoperite încadreaza această groapă în cultura Glina, faza I. Materialul arheologic descoperit în cursul cercetărilor a fost relativ sărac, fapt explicabil prin plasarea zonei cercetate la periferia sitului arheologic. În nivelele de cultură şi în cadrul complexelor cercetate au fost descoperite fragmente de vase ceramice.

Lotul de ceramică din Bronzului Timpuriu, aparţine culturii Glina. Recipientele au fost modelate din două tipuri de pastă. Prima, din care a fost lucrat grosul olăriei, are o cantitate impresionantă de impurităţi în compoziţie: nisip, pietricele, granule de calcar, rar cioburi pisate, mică. A doua categorie, fină, este dintr-un lut frământat cu grijă şi cu rare impurităţi. Starea puternic fragmentară a ceramicii, a făcut ca, cu mare dificultate să se poată reconstitui forme ale unor vase. Astfel, în S2 c.A1, a fost descoperită o buză de la un recipient în formă de „ghiveci de flori”, cu pereţii înclinaţi în afară, care are analogii în vase similare din siturile de la Bucureşti-Roşu şi Ciurel, Udeni, Văcăreşti, Schitu-Gaura Despei şi La Conac. În S2 c.A2 a fost găsită o altă buză, dar de data aceasta de la un vas sac, cu pereţii uşor curbaţi şi gura în formă de pâlnie. Acest tip de recipient a fost descoperit şi în S3 c.1, dar şi aşezările de la Bucureşti-Roşu, Cariera de Nisip a I.T.B şi Ciurel, Mihăileşti-Tufa, Schitu-Gaura Despei şi La Conac, Varlaam, Odaia Turcului, Prundu. Restul fragmentelor identificate la Buftea – La Cârna provin de la pereţii vaselor sau sunt fragmente de baze, acestea din urmă toate plate. Toartele au fost modelate în bandă de lăţime mijlociu şi îngustă (găsite în S3 c.2, S4 c.1-2), fiind rectangulare cu colţurile rotunjite sau ovale în secţiune.

Decorul este acela adâncit, realizat pe buză, alveole şi, mai rar, crestături şi la incidenţa gâtului cu umărul alveole. Pe un singur fragment a fost identificat decorul obţinut prin folosirea unei „măturici” („Besenstrichverzierung”). La Buftea nu au fost descoperite piese ceramice cu decorul tipic al culturii Glina, anume găurile-buton. Acest fapt nu este surprinzător, căci, aşa cum s-a constatat şi în alte situri (Bucureşti-Ciurel-Niv. I, Mihai Vodă, Glina-Niv. I şi Căţelu Nou), în faza I a acestei manifestări, ornamentul amintit este o raritate sau lipseşte cu totul. Dacă în suprafeţele deschise nu a fost descoperită nici o piesă din piatră cioplită (silex), în schimb din S3 a putut fi recuperat un fragment (şi acesta spart) dintr-o râşniţă de mână şi un fragment dintr-un zdrobitor sau cute. Unelte de acest tip au mai fost găsite în mediul Glina la Bucureşti-Fundeni şi Ciurel, Odaia Turcului şi Brăneţ. În Gr. 1, dar şi în stratul arheologic (S3), au fost identificate răzleţe fragmente osteologice de la animale. Acestea provin de la animale domestice, cornute mari. Vestigiile Bronzului Timpuriu de la Buftea confirmă că în punctul „La Cârna” a locuit o comunitate a culturii Glina. Trebuie precizat că, investigaţii mai vechi au permis surprinderea în arealul oraşului Buftea, dar în ceea ce a fost denumit punctul „Măneşti”, a unor urme Glina, dar de fază clasică (II)8. Nu trebuie uitat că şi punctul „La Cârna” face parte din acelaşi cartier Măneşti al localităţii. Dar, dat fiind faptul că în actualul stadiu al cunoaşterii cele două situri Glina aparţin unor faze diferite ale culturii, nu se poate susţine că una şi aceiaşi comunitate a „întemeiat” ambele aşezări. La aceste săpături arheologice au contribuit specialiștii Negru Mircea (Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Istorie, Bucureşti) și Schuster Cristian (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti).

Orașul Buftea (jud. Ilfov) este format din localitatea componentă Buftea (reședința), și din satul Buciumeni. Localitatea se află în vecinătatea nord-vestică a municipiului București, fiind un oraș-satelit al Capitalei. Conform recensământului din anul 2011, Buftea are o populație de 22.178 de locuitori, fiind al treilea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic, după Voluntari și Pantelimon. Localitatea a primit statutul de oraș în anul 1968, fiind singurul oraș din fostul sector agricol Ilfov și cel mai vechi oraș din actualul județ Ilfov. Buftea este compusă din șapte cartiere (Centru, Studio, Bucoveni, Flămânzeni, Atârnați, Oțetărie și Săbăreni-Gară) și localitatea aparținătoare Buciumeni. Localitatea Buftea se află în câmpia Vlăsiei, în lunca râului Colentina, la 20 km nord de București și la 40 km sud de Ploiești. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN1A care leagă orașul de Ploiești și de București (cartierul Bucureștii Noi). În Buftea se află ansamblul fostului palat Știrbei, datând de la jumătatea secolului al XIX-lea, monument istoric de arhitectură de interes național. El cuprinde palatul propriu-zis, capela, parcul, turnul de apă și pavilionul de poartă. Palatul a reprezentat locul de reședință al lui Barbu Știrbei, fost domnitor al Valahiei. În capela familiei Știrbei, aproape de castel, regizorul Francis Ford Coppola a filmat câteva scene din filmul „Dracula”. În rest, în oraș mai există alte nouă obiective incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov. Șapte dintre ele sunt situri arheologice. Unul este monument de arhitectură — biserica „Sfinții Împărați” din localitatea Buciumeni, fostă biserică de curte ridicată în 1787. Crucea comemorativă ridicată în 1928 în memoria victimelor Primului Război Mondial este clasificată și ea ca monument de for public (surse: wikipedia.org; cimec.ro; turistinfo.ro; academia.edu). (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*