Expoziția „Tezaure monetare” din cadrul Muzeului Județean Teleorman

Dintre expozițiile permanente ale Muzeului Județean Teleorman putem aminti: „Aspecte etnografice teleormănene”, „Colectivizarea în Teleorman (1949-1962)”, „Rezistență și acceptare forțată”, „Neoliticul” și „Tezaure monetare”. Expoziția permanentă „Tezaure monetare” prezintă descoperirile de acest gen făcute în județul Teleorman. Este vorba de 72 de tezaure, care însumează 10.000 de monede și peste 600 de monede descoperite izolat. Numai o parte dintre acestea se află în patrimoniul muzeului județean, celelalte aflându-se în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României din București, sau în cadrul altor instituții de specialitate.

În cadrul muzeului din orașul Alexandria pot fi văzute 24 de tezaure (aproape 3000 de monede) și 28 de monede descoperite izolat. Această expoziție permanentă cuprinde tezaure și monede care datează încă din antichitate, din secolul al IV-lea î.Hr. și până în epoca medievală târzie, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, toate fiind expuse în opt vitrine. În prima vitrină sunt prezentate monedele cele mai vechi: monede grecești din secolul al IV-lea î.Hr., din secolul al II-lea și sec. I î.Hr., dar și monede locale, geto-dacice. Aici pot fi văzute drahme de la Alexandru Macedon, tetradrahme emise la Dirrachium și Thasos și cele de tip Macedonia Prima și Thasos. Într-un tezaur descoperit la Videle, pe lângă aceste tipuri de monede apar și imitații de pe drahmele emise de Filip al III-lea. Tetradrahmele Alexandru cel Mare, Filip al II-lea și Filip al III-lea au fost modele pentru monetăria locală. Cu timpul, acestea nu s-au mai imitat, ci s-a trecut la schematizarea și abstractizarea reprezentărilor de pe monede (o idee artistică deosebită a acelor vremuri). Astfel de monede geto-dacice fac parte din Tezaurul de la Schitu Poieni. În această vitrină este expus și vasul în care au fost descoperite monedele. În vitrina a doua și a treia sunt tezaurele romane republicane de la Târnava, Siliștea-Videle, Licuriciu, Nicolae Bălcescu, Orbeasca de Sus și Poroschia. Tezaurul de la Poroschia este compus din 552 de monede și cuprinde imitații locale, getice.

În vitrina a patra sunt expuse monede și tezaure romane imperiale. Cea mai mare parte a județului Teleorman se afla în afara granițelor Imperiului Roman, prezența monedelor din această perioadă fiind mai scăzută. Aici se află trei tezaure provenite din zona Alexandriei: două tezaure de argint și unul de bronz. Pe una dintre monede este chipul lui Traian și inscripția DAC (aceasta însemnând „Dacicus”, învingătorul dacilor; sau poate însemna altceva?). În vitrina a cincea sunt prezentate tezaure din Evul Mediu. Tezaurul de la Scrioaștea, datat din secolul al XIV-lea, conține monede din prima emisiune monetară din Țara Românească: moneda emisă de Vladislav I sau Vlaicu Vodă. Alte emisiuni care pot fi văzute aici sunt cele ale țarilor bulgari: Ivan Alexandru și fiul lui, Mihail, și Sracimir. La Ulmeni a fost descoperit un tezaur cu aproape 2000 de monede (din care sunt expuse 700) bătute în Lituania, Polonia, Elveția, Germania, Transilvania și Ungaria. În vitrina a șasea pot fi văzute monede izolate din Evul Mediu. Dintre acestea fac parte: o monedă de aur bătută în Spania pentru Țările de Jos, în timpul ocupației acestora, un tezaur monetar cu monede din Spania și din Țările de Jos, descoperit la Slăvești, cu monede spaniole bătute în Mexic, colonie a Spaniei în acea perioadă. Tezaurul de la Drăgănești Vlașca cuprinde monede emise în Lituania, Polonia, Prusia și Ungaria. În a șaptea vitrină sunt expuse tezaure monetare mixte, alcătuite din monede occidentale și otomane. Sunt patru tezaure de acest gen, descoperite la Vedea, Ștorobăneasa, Frăsinet și Drăgănești Vlașca.

Cea de-a opta vitrină cuprinde patru tezaure din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, trei dintre ele fiind mixte. Ele sunt compuse din emisiuni ale Imperiilor Spaniol, Austriac Romano-German și Otoman. Acestea au fost descoperite la Alexandria, Olteni, Siliștea și Blejești. Purtătoare de valoare, sau de simboluri și însemne, aceste tezaure monetare reflectă o viață economică activă, cu potențe de tezaurizare în anumite perioade istorice (surse: mjt.ro; ziarulmara.ro; wikipedia.org). Dacă ne gândim câte comori au luat de aici toate marile imperii, rămânem uimiți câte s-au mai putut descoperi totuși în acest pământul românesc. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*