La Sibiu, un text despre cea mai bună Europă posibilă

În agitația, tensiunea și confuzia politică și preelectorală europeană și românească a momentului, summitul UE de la Sibiu a oferit imaginea unei reuniuni europene multilaterale (aproape) ireproșabil concepută și finalizată (ce mai contează încă o dihonie între un președinte și un premier?).Totul a decurs ca în cea mai bună dintre Europe.

Prima reuniune la vârf a Europei Unite fără Marea Britanie (subiect tabu la Sibiu) a fost și informală (fără o ordine de zi prestabilită), și simbolică (pentru a lansa formula UE 28-1), și de lucru (înaintea euroalegerilor și mai ales pentru a preselecta viitorii lideri ai „Europei birourilor” de la Bruxelles), și protocolară sau chiar rutinieră (căci în fiecare stat care deține președinția rotativă a UE are loc un asemenea tip de reuniune).

Conclavul european de la Sibiu n-a oferit nici surprize, nici stridențe (sau oricum, ele au rămas neștiute de presă). Și Decalogul „de bune intenții”, cum l-a numit corespondentul lui Radio France International, produs de experți și unanim convenit mulțumește pe toată lumea și are valabilitate egală oriunde și oricând. O imagine și o proiecție de viitor mai idilice pentru Europa și UE n-ar putea compune niciun maestru al cuvântului, o consemnare mai puțin intruzivă a marilor probleme ale momentului nu i-ar reuși nici celei mai versate echipe de diplomați.

Decalogul de la Sibiu este de fapt elementul cel mai liniștitor al momentului european de la poalele Carpaților. Citim aici că „Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri” și ni se detaliaza de ce: există „o singură Europa”, „soluții comune”, „înțelegere și respect”, „principiul echității”, „mijloace potrivit ambițiilor”, „viitorul următoarelor generații”. „puterea pașnică și puterea coercitivă”, „lider mondial responsabil” etc. E drept că în relatarea sa, agenția de presă Bloomberg explică punct cu punct vulnerabilitatea textului consensual de la Sibiu, dar o minimă decență ne oprește de la comentarii malițioase asupra documentului de la Sibiu (care oricum poate figura ca un anume model în viitorul Ghid de buzunar al diplomatului european”).

Comentariile internaționale asupra reuniunii, câte au fost, au alunecat în mare parte pe latura condescendentă, mai mult sau mai puțin ironică, a abordării, de la Bloomberg, BBC și RFI până la ziare de arie națională, dar ca țară gazdă a evenimentului să-l salutăm ca ultim prilej de respiro în cadru general european al șefilor de stat și de guvern ai UE. Agenda europeană ce urmează e deosebit de încărcată și tensionată, începând cu europarlamentarele, alegeri naționale în state membre, coeziunea, identitatea, imigrația, apărarea europeană, comerțul exterior, politica agricolă comună, relațiile cu SUA, cu China, cu Rusia, euroscepticismul și, cele mai presante pentru moment, populismul și Brexitul.

Și toate acestea într-un an când trebuie recompus echilibrul de forțe în viitorul Parlament European, convenit/numit/ales noul președinte al Comisiei Europene și comisarii europeni, ales viitorul președinte al Consiliului European și numit viitorul președinte al Băncii Centrale Europene. Iar până la sfârșitul lui 2019 ar trebui elaborate și bugetul european pe anii 2021-2027, cu repartiția fondurilor sale între politica agricolă comună, migrația, cercetarea, tineretul, apărarea, modificările climatice, coeziunea etc.

Nu știu dacă între legile lui Murphy este și una conform căreia dacă e cineva care are probleme grele de rezolvat, aceste probleme sunt în mod obligatoriu și multe, simultane și toate de primă urgență. Dar Murphy nu era cetățean al Europei Unite. Și legile lui nu fac parte din acquis-ul comunitar.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*