Conacul lui Maldăr și legenda lui…

Oltenia „de poveste” are încă în sipetul său de comori locuri de taină ce merită căutate și vizitate. Astfel este și Măldărești, o comună în județul Vâlcea din Oltenia, formată din satele Măldăreștii de Jos, Măldărești (reședința), Roșoveni și Telechești. Legenda pe care vreau să o împărtășesc aici spune că Tudor Maldăr era un voinic căpitan din armata domnitorului Mihai Viteazul – fiul paharnicului Nan. Acesta, în timpul unei bătălii, cade în mâna hanului tătarilor, fiind luat de acesta ca ostatec. Fiica hanului, văzând mândrețea de oltean, se îndrăgostește de Tudor Maldăr. El reușește să scape din mâna tătarilor și, împreună cu fiica hanului, se stabilesc la Măldărești. Cei doi s-au refugiat în Cula Greceanu, aflată la mică distanță de actualul Conac al lui Maldăr.

Zona este cunoscută pentru tipul de case fortificate ale boierilor de altădată, numite „cule”. Culele au o vechime de peste 300 de ani în Oltenia și reprezintă locuințe boierești fortificate, construite pentru apărarea de invaziile neașteptate ale turcilor – cârjaliii și pazvangiii proveniți din raialele de la Dunăre. Acestea sunt răspândite în toată peninsula Balcanică, iar în România cele mai multe se află în Vâlcea, Gorj și Mehedinți. Aici, în comuna Măldărești este organizat „Complexul Muzeal Măldărești”, care cuprinde culele Greceanu și Duca, precum și Casa memorială „I.G.Duca”. Complexul mai expune și elemente naturale specifice, cum sunt, de exemplu, trovanții (Muzeul trovanților). Impunătoare prin masivitatea zidurilor, Cula Duca a fost construită în anul 1812 de Gheorghiță Măldărescu, chiar dacă din inscripția de pe peretele etajului se poate descifra anul 1827. Acesta este de fapt anul executării stucaturilor, decoruri care reprezintă o noutate pentru arhitectura culelor. În prezent, în imobil se încearcă organizarea unei expoziții permanente, care să păstreze în linii mari aceeași tendință de la începutul secolului. Cula Duca mai este încă înconjurată de zidul inițial de apărare. Este de dată mai recentă decât Cula Greceanu și are o arhitectură unitară.

În 1907, un urmaș al Măldăreștilor a vândut clădirea lui I.G. Duca și, 55 de ani mai târziu, văduva acestuia a donat-o statului. În anii ‘60, cula a fost complet restaurată și reamenajată. Aceasta are plan dreptunghiular cu un ieșind către vest, parter solid cu intrare unică și două etaje. Decorația exterioară a culei este alcătuită din șase panouri lunguiețe și un brâu puternic. În interior, ornamentele în stucatură a tavanelor și ferestrelor, cu motive diverse (personaje și animale fabuloase) constituie un element original. Merită menționate și sobele oarbe, tradiționale, ale acestei cule. Din Complexul Muzeal de la Măldărești, situat la 4 km de Horezu mai fac parte Casa Memorială „I.G. Duca”, construită în 1912 de omul politic liberal I.G. Duca, pentru a fi folosită drept casă de vacanță și Cula Greceanu, cel mai vechi edificiu din cadrul complexului muzeal de la Măldărești. Aceasta a păstrat acest nume, deoarece a trecut în timp prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Venit în vizită la Horezu, prințul Charles, moștenitorul coroanei britanice, a fost atras de minunăția culelor de la Măldărești.

În zonă, pe lângă Complexul Muzeal de la Măldărești se află și Conacul lui Maldăr. Acesta este construit pe locul unei cule oltenesti, fiind o fostă casă boierească, construită în secolul XX. Fiind monument istoric de categoria B, proprietarii au fost nevoiți să păstreze intacte toate detaliile fostului conac și să nu aducă prea multe modificări construcției. Astfel, s-au păstrat și au fost renovate cu mult bun-gust zidurile groase, exteriorul văruit în alb, turnul înalt și scările interioare, ieșirile ascunse sau cerdacul cu arcade. Domeniul lui Maldăr, așezat lângă Horezu, la poalele Măgurei Slatioara din Măldărești, deschide oaspetilor săi porțile unei cule autentice, în care fiecare detaliu te îmbie să retrăiești povestea vechilor boieri ai Olteniei. Așadar, chiar dacă legenda căpitanului Maldăr nu s-a întâmplat exact în locul în care se află acum Conacul lui Maldăr, ea totuși și-a depănat povestea undeva în zonă, iar proprietarii au ales acest nume pentru a cinsti memoria viteazului căpitan. Proprietarii actuali sunt Daniel si Cristina Vasilescu, doi oameni de afaceri din Craiova. Ei au investit în Conacul lui Maldăr aproximativ 1 milion de euro, iar dacă initial au cumpărat construcția cu gândul de a-și face o casă de vacanță aici, cu timpul și-au dat seama că este prea mare și prea frumoasă pentru a nu se bucura de ea, alături de turiști. Așa că și-au investit banii, au angajat meșteri și arhitecți, au apelat la experți din Ministerul Culturii și la fonduri europene, iar după trei ani de șantier, au deschis pentru turiști o pensiune. Conacul a avut o istorie zbuciumată: a fost la un moment dat confiscat de comuniști și a funcționat ca grădiniță și apoi ca spital.

După revoluție aici a fost sediul fundației înfiintate în România de prințul Albert de Monaco. A fost apoi retrocedat familiei moștenitoare, de la care familia Vasilescu a cumpărat construcția și domeniul pe care este construită. Pensiunea „Conacul lui Maldăr” are 15 camere la dispoziția turiștilor, dintre care 12 duble și trei single, oferind în total 27 de locuri de cazare. Este mobilată în fiecare cameră cu mobilier unicat, majoritatea executat din lemn de nuc, prelucrat manual acum zeci sau sute de ani și recondiționat cu mare grijă. În conac e cultivat cu precădere stilul brâncovenesc, dar există și camere decorate cu mobilier Biedermayer, Alt Deutsch, sau chiar în eclecticul stil Empire. Fiecare element de decor a fost atent ales pentru a reconstitui atmofera în care trăiau boierii noștri din secolul al XVIII-lea. Astfel, șederea turistului la conac este o adevărată călătorie în timp, în lumea farmecului boieresc de altădată.

Camerele conacului sunt adevărate încăperi „cu poveste”, purtând fiecare numele unui personaje din vechime. Fiecare camera este un ansamblu rafinat, în care mobilierul istoric autentic, grinzile vechi și covoarele tradiționale sunt armonios îmbinate cu cele mai moderne detalii de confort.  Conacul lui Maldăr, pe lângă cazare, organizează evenimente și inclusiv ateliere de gastronomie, iar pentru cei care se cazează la conac, mesele pot fi servite în restaurantul propriu. Meniul este divers și poate fi schimbat și pregătit la comandă, punându-se accent pe bucatele tradiționale din zonă. Pentru zilele însorite, în curtea conacului se află și o piscină spațioasă. Cei ce vor sta sus, în cerdac, vor privi către imaginea de ansamblu a domeniului, ca boierii olteni de altadată. Dacă la orizont nu se întrevede nici o primejdie, turistul se poate întoarce liniștit la programul său de odihnă și relaxare.

În zonă, se pot vizita deasemenea și Cheile Oltețului, Cheile Sohodolului, stațiunile Olănești, Călimănești și Căciulata, peșterile Polovragi, Liliecilor și Peștera Muierilor, celebra șosea Transalpina și stațiunea Rânca, culele de la Măldărești, Mănăstirea Bistrița, dar și salina Ocnele Mari (surse: conaculmaldar.ro; wikipedia.org; razvanpascu.ro; valceaturistica.ro).

Drumul din București durează 3 1/2 ore. Se merge pe autostrada A1 spre Pitești, Râmnicu Vâlcea și apoi urmăm drumul spre Târgu Jiu. Se ajunge la Horezu, iar de acolo este indicator la stânga spre Culele de la Măldărești – încă cinci km. Dacă dorești căldura și răsfățul acestora toate de care ți-am vorbit, îți urez drum bun!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*