Așezarea cucuteniană din Dealul Drăghici de la Ruginoasa (jud. Iași)

În România, dacă sapi într-un loc aparent virgin, vei da de urmele strămoșilor de acum mii de ani, ce sunt aproape la fiecare pas. Așa a apărut și situl cucutenian din comuna Ruginoasa (jud. Iaşi), ce se află la cca. 1,5 km vest de staţia CFR Ruginoasa. Aşezarea Cucuteni A3 de aici este amplasată pe „Dealul Drăghici”, la sud de satul Ruginoasa, fiind mărginită pe latura de vest de un pârâiaş ce vine dinspre satul Dumbrăviţa şi se varsă în lacul Batogele. Dealul, cu o altitudine de peste 300 m, domină satul şi asigură o bună vizibilitate asupra Văii Siretului. Zona este bogată în descoperiri arheologice, menționate de către Chirica -Tanasachi în 1985, iar primele cercetări pe Dealul Drăghici se datorează lui  H. Dumitrescu (1933). Descoperirea sitului s-a făcut inițial în anul 1897, iar în anul 1926, Hortensia Dumitrescu a întreprins o serie de investigații arheologice care au însumat o suprafață de 444 de m2 (parte din sit). Rezultatul cercetărilor au apărut în revista „Dacia”, nr. III – IV, 1933 (pag. 56-87).

În timpul celui de al doilea război mondial, pe platoul delului au fost amplasate șase cuiburi de artilerie (care se observă și astăzi în teren) și se văd urmele ale exploziei a două proiectile. După spusele sătenilor, din acest loc, în perioada anilor 1945-2000 s-a continuat extragerea de piatră pentru diferite necesități locale. Săpăturile de salvare au început în toamna anului 2001 şi au fost determinate de executarea unor ample săpături pentru extragerea pietrei pe Dealul Drăghici de către Primăria Ruginoasa. De-a lungul timpului, Dealul Drăghici a fost folosit ca sursă pentru obţinerea materialelor de construcţie, motiv pentru care, pe suprafaţa aşezării se observă diferite excavaţii. Săpăturile pentru cariera de piatră efectuate de Primăria Ruginoasa în 2001 au afectat cca. 20 la sută din suprafaţa aşezării. Cercetările noastre au avut ca scop investigarea complexelor arheologice deranjate de excavaţia Primăriei, stabilirea stratigrafiei şi a raportului cronologic dintre complexe, urmând ca în timp să facem aprecieri şi asupra întinderii aşezării şi a sistemului ei de fortificaţie. În acest sens în 2001, în marginea de sud a excavaţiei pentru extragerea pietrei, a fost deschisă o suprafaţă ce a fost săpată până la –0,45 m (Suprafaţa 1, de 10 x 8 m), în care a fost identificată o construcţie (s-a presupus atunci, cu mai multe încăperi) şi o vatră cu două nivele de refacere. Separat de această suprafaţă, s-a îndreptat malul în colţul de sud est al excavaţiei şi s-a constat că aici este un şanţ de apărare şi un bordei (cu trei nivele de refacere), (C. M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, C. Hriban, C. Ungureanu, 2001, p. 272-273 ).

Complexele aflate în curs de cercetare la Ruginoasa, nu aparţin celei mai vechi etape de locuire din aşezare. În zona cercetată până acum cel mai vechi nivel este reprezentat de şanţul de apărare, care a fost săpat în stâncă, până în stratul de nisip şi a fost placat cu dale de pietre până la fund (-2,50 m). Peste el, aproape paralel, s-a descoperit un alt şanţ, mai puţin adânc şi mai larg, cu fundul rotunjit. În umplutura şanţurilor au fost amenajate mai multe bordeie (B 1, B 5, B 6) şi locuinţe de suprafaţă (L 3 şi L 4). În anul 2002 am continuat săpăturile. Cercetările sistematice de la Ruginoasa  (Iași)  au pus în evidenţă existenţa unui sit Cucuteni A3, destul de întins, prevăzut cu trei şanţuri de apărare şi două palisade. În zona excavată au fost cercetate parţial două locuinţe de suprafaţă cu temelie de piatră şi nouă bordeie, toate aceste construcţii de locuit constituind unicate în arealul clasic Cucutenian. A  fost cercetat parţial primul şanţ de apărare, ce are spre fund două trasee, uşor diferite; şanţul de apărare studiat parţial era placat până la fund cu dale de piatră. O parte din bordeiele menţionate, construite peste şanţul mai mare, au folosit o parte din structura de piatră a acestuia. Partea cercetată a aşezării a furnizat un bogat material arheologic, constând atât din ceramică cât şi din alte artefacte de piatră, os, corn de cerb, silex şi cupru. Materialele arheologice cu elemente de certă spiritualitate, descoperite la Ruginoasa cu ocazia cercetarilor arheologice, sunt destul de bogate şi diversificate: ceramică de uz comun şi pictată, inclusiv cozi de linguri şi polonice, plastică antropomorfă şi zoomorfă, inclusiv modelaje pe corpul vaselor mari (protome zoomorfe sau antropomorfizate), elemente conice, mese-altar de dimensiuni mici, etc.

Construcţiile de locuit din aşezarea de la Ruginoasa, ca şi cele de apărare, conţin trăsături specifice, nemaiîntâlnite sau rare în arealul clasic al culturii Cucuteni. Prima caracteristică este legată de locuinţele cu bază de piatră şi pereţi de lemn, în care lutul nu a fost folosit decât în mică măsură, comparativ cu alte aşezări. Amenajările interioare, destul de sărăcăcioase până acum, au adus clarificări în legătură cu modul de construire al vetrelor şi cu cel de folosire al plăcilor de vetre. O altă problemă este legată de prezenţa construcţiilor de tip bordei, rareori identificate în acest areal. Viitoarele săpături vor aduce probabil date noi în legătură cu dimensiunile, sistemul de construcţie sau amenajările lor interioare. Materialul arheologic descoperit în complexele menţionate este abundent. Predomină ceramica, dar a fost descoperită şi o mare varietate de reprezentări plastice din lut ars, unelte şi arme din silex, piatră, os şi corn.

Atrag atenţia numeroasele reprezentări plastice antropomorfe, dar mai ales zoomorfe. Pentru acestea din urmă, unele piese se remarcă atât prin dimensiunile, cât şi prin maniera lor realistă de realizare. Sunt redate atât animale sălbatice, cât şi domestice. Prezenţa lor în număr mare, alături de câteva vase cu caractere zoomorfe deosebite, atestă un cult animalier (imaginea animalieră, ca symbol cu alte valențe (fertilitate, forță a naturii, forța vieții ce irumpe, etc.); sau, datorită faptului că, prin domesticirea animalelor și înmulțirea turmelor și omul s-a salvat la ceas de rezidire a lumii (cataclysm) – animalele ierbivore se hrănesc și cu vegetație uscată (fân) în cazul în care planeta nu oferă destulă lumină pentru ciclul anual necesar regnului vegetal, sau se pot hrăni cu plante sărăturate, dacă valurile mărilor vor pătrunde peste uscat și afecta culturile agricole; în acest caz, se dorește un număr cât mai mare de animale și sănătatea acestora, pentru ca, astfel, să se salveze și omul – „divinizarea” animalelor). În ceea ce priveşte materialul litic, acesta nu este foarte abundent. În cadrul industriei pietrei cioplite şi a celei şlefuite, sunt prezente aproape toate tipurile de piese descoperite şi în alte aşezări cucuteniene. Pentru utilajul litic cioplit se constată următoarele tipuri: gratoare pe lame şi aşchii, lame retuşate, racloare, vârfuri de săgeţi, piese trunchiate, inserţii pentru seceri. Ca dimensiuni, piesele sunt microlitice (acestea predomină, caracteristică ce s-ar putea lega de penuria materiei prime mijlocii) şi doar rareori macrolitice. Piesele din piatră şlefuită, mai puţin numeroase sunt reprezentate de topoare (topoare propriu-zise, tesle şi dăltiţe) şi lustruitoare.

O parte a materialului arheologic din campania 2002 a fost spălat, întregit, inventariat, fotografiat, desenat, introdus în baza de date şi prelucrat statistic pe şantier, iar restul este în curs de curăţare şi prelucrare. Materialul este depozitat la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Pentru campaniile viitoare avem în vedere cercetarea completă a complexelor descrise mai sus şi stabilirea raportului stratigrafic şi cronologic între complexele de locuire şi sistemul de fortificaţie al aşezării. Se intenţionează să se demareze şi prospecţiuni magnetice în vederea stabilirii întinderii aşezării, a sistemului de fortificaţie, ca şi a complexelor de locuire. Materialul arheologic va fi prelucrat statistic pentru stabilirea caracteristicilor şi încadrarea mai fină a aşezării în cadrul fazei Cucuteni A3. Cercetările interdisciplinare vor fi direcţionate atât pentru analiza materialului zooarheologic cât şi pentru identificarea surselor de materie primă (surse: academia.edu; cimec.ro). Echipa de arheologi coordonată de Cornelia – Magda Lazarovici (arheolog la Institutul de Arheologie din Iași) și Gheorghe Lazarovici (de la Muzeul Național din Cluj Napoca) au propus ca materialul documentar şi arheologic descoperit să fie prezentat într-o expoziţie permanentă ce se va deschide în sat, într-o anexă a cunoscutului Palat de la Ruginoasa. Felicitări pentru inițiativă grupului de arheologi și administratori locali și spor în realizarea acestor obiective îndrăznețe. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*