Statueta de marmură a lui Jupiter Zbelsurdos, expusă la Muzeul din Alba Iulia

În bogatele colecții ale Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia se află și o valoroasă statuetă de marmură alba a zeului Jupiter Zbelsurdos, enigmaticul zeu trac al fulgerelor, o adevărată capodoperă sculpturală a epocii romane. Istoricii spun că Jupiter Zbelsurdos este un zeu născut din sincretismul dintre zeul Jupiter al romanilor, cu zeul Zbelsurdos al tracilor. Cultul său a fost adus în Dacia de coloniştii şi militarii de origine tracică. Zbelsurdos este un zeu celest, atmosferic, sideral, al luminii şi al fulgerelor. Statueta studiată îl redă pe acest zeu în mişcare, lansând fulgerul cu braţul drept. Există posibilitatea ca acest fulger să fie unul cosmic, extraplanetar și nu unul atmosferic; cosmonauți aflați pe stațiile spațiale internaționale aflate pe orbita planetei noastre au observant străfulgerări în spațiul cosmic, create de descărcări electrice gigantice. O astfel de „săgeată” poate modifica relieful planetar.

Este greu să-ţi imaginezi un fulger de o mărime cosmică, dar câţiva cercetători cu experienţă în studierea electricităţii cred că planeta Marte a fost lovită de un fulger cosmic, care i-a zgâriat profund suprafaţa. Valea Marineris de pe Marte este unul din cele mai mari canioane din sistemul nostru solar. Comparativ, Marele Canion din Arizona are aproximativ 800 de kilometri lungime şi aproximativ 1,6 kilometri adâncime. Valea Marineris are 4.000 de kilometri lungime şi șapte kilometri adâncime, potrivit NASA. Originea canionului format pe Marte rămâne necunoscută. În prezent, ipoteza principală susţine că este o crăpătură gigantică a crustei marţiene care a apărut odată cu răcirea planetei, în urmă cu miliarde de ani. Oamenii de ştiinţă din cadrul Thunderbolts Project propun, totuşi ipoteza că un fulger de proporţii gigantice sau cosmice ar fi putut forma giganticul canion. Un punct principal al supoziţiei lor implică faptul că şanţurile sale gigantice sunt diferite de cele ale canioanelor de pe Pământ care s-au rotunjit în urma eroziunii provocate de apa care şi-a croit drum de-a lungul timpului. Thunderbolts Proiect a comparat tiparul din Valea Marineris cu cel al şocurilor electrice trimise, în laborator, pe diferite materiale, care lasă acelaşi model al zgârieturilor. Mai precis, zgârietura este o adâncitură singulară sau canalul principal al descărcării şi numeroasele braţe de descărcare, tipar care pare să fie identic cu cel din Valea Marineris, potrivit Thunderbolts Proiect. Când un arc electric îşi croieşte un canal în materia solidă, produce un tipar specific. Acest canal şi tiparul braţelor de descărcare pot fi văzute în natură. Acesta mai apare şi în zgârieturile de pe corpul celor loviţi de fulger. În plus, Thunderbolts Project mai citează şi abundenţa pietrelor şi a bolovanilor împrăştiaţi prin peisajul marţian, şi care pot fi observate în imaginile trimise de probele spaţiale, ce sprijină ipoteza că au fost produse de fulgerele cosmice. Magnitudinea fulgerului necesar pentru a forma Valea Marineris ar fi aruncat nenumăraţi metri cubi de pietre în spaţiu, care au revenit ulterior pe solul marţian. De aceea poate marele zeu Jupiter poartă numele celei mai mari planete din sistemul solar, fiind cumva un zeu extrapalanetar, cosmic.

Celălalt nume de „Zbelsurdos”, poate veni de la asurzenia ce apare după lovitura năucitoare a fulgerului, respectiv tunetul ce o urmează. Mai poate veni și de la faptul că zeul este surd la rugămințile noastre de a nu ne face rău. Revenind la statueta noastră, detaliile anatomice ale zeului sunt redate cu multă măiestrie, observându-se influenţa sculpturii greceşti. Pe podul palmei stângi este aşezat vulturul (reprezentat doar fragmentar), cunoscut simbol al lui Iupiter (Mama Gaya Vultureanca). Înspre partea dreaptă apare şarpele încolăcit pe un stejar cu trunchiul noduros (celebrul mit al luptei dintre șarpe și pasăre). În credințele religioase ale tracilor, zeul Zibelthiurdos, mai era cunoscut ca și Zbelthurdos sau Zbelsurdos, fiind declarat un zeu al furtunii. Precum Zeus, se spune că și Zibelthiurdos mânuia fulgerele și tunetele. Ca reprezentare iconografică, Zbelzurdos este asemănător cu reprezentarea lui Zeus Keraunios Aetophoros. Ambii sunt reprezentați aruncând din mâna dreaptă fulgere, iar pe cea stângă aveau așezat un vultur. Numele Zbelsurdos, Zbelthurdos, Zbelthiurdos, Zibelthiurdos este tradus de către specialiști prin „lumină-fulger” și identifică în Gebeleizis un corespondent al acestei divininăți. Astfel, cei doi zei, Zibelsurdos și Zibeleizis (Gebeleizis), ar fi zei ai furtunii, comparabili cu Donar, Taranis, Perkùnas, Perunù. Numele zeului apare pe mai multe inscripții scrise în limba greacă, cu formele Zbelsurdo (Ζβελσούρδῳ) și Zbelthiurdo (Ζβελθιουρδῳ), inscripții descoperite în Tracia și Moesia Inferior. Zbelsurdos, sub formele Zbelsurdo, Zbeltiurdi, Zbeltiurdo sau Zbelsurdi, este întâlnit pe patru inscripții, scrise în limba latină, descoperite în România (Drobeta), în Serbia (Kačanik) și două în Macedonia (Skopje și Dovezence). Inscripția descoperită la Drobeta este formată din două fragmente. Primul, un basorelief fragmentar sculptat in calcar de Gura Văii-Breznița (lung de 45 cm, înalt de 26 cm și gros de 12 cm), este descoperit cu ocazia săpăturilor arheologice din anii 1894- 1899 de către Gr. Tocilescu, pe latura de nord a castrului roman, lângă turnul intermediar ce exista între „poarta decumana și colțul de NE”. Al doilea fragment (înălțime 62 cm, lungime 37 cm și grosime 12 cm), publicat de Vasile Pârvan în anul 1913, a fost descoperit la o sută de metri spre răsărit de castrul roman și este un basorelief sculptat în același calcar de Gura Văii-Breznița. Cu trimitere la același zeu avem „Inscripția de la Drobeta”, „Inscripția din Serbia, Gracanica”, „Inscripția din Macedonia, Ljubanci” și „Inscripția din Macedonia, Kumanovo”.

Marţi, pe 2 aprilie 2019, la ora 11, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia a vernisat exponatul lunii aprilie 2019: „Statueta lui Iupiter Zbelsurdos, enigmaticul zeu trac al fulgerelor”. Cu această ocazie a fost expusă acestă inedită statuetă de marmură care-l reprezintă pe Iupiter Zbelsurdos. Mai multe informații despre această statuetă au fost oferite în deschiderea vernisajului de dr. Radu Ota, arheolog în cadrul Secţiei Arheologie-Cercetare a muzeului albaiulian. De asemenea, în cadrul evenimentului publicul a putut admira atât sculptura romană cât şi replica ei, realizată prin imprimare 3D, în baza modelului obţinut din scanarea piesei cu ajutorul luminii structurate. Digitizarea sculpturii a fost efectuată în cadrul Programului Pantheon 3D, co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Informaţii privind tehnica digitizării 3D şi importanţa documentării tridimensionale a patrimoniului cultural mobil au fost oferite de dr. Călin Şuteu. Manifestarea a fost organizată de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia (surse: epochtimes-romania.com; proalba.ro; urbeamea.ro). Prin astfel de acțiuni salutare se poate aprofunda și cercetarea asupra mitologiei și credințelor geto – dace de acum aproape 2000 de ani, cu reale rezultate în plan științific. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*